Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1013749:

ORBETE s. (ZOOL.; Spalax microphthalmus) (pop.) cățelul-pămîntului, (reg.) grivan, porcuț, șuiță, tocăniță, țîncul-pămîntului, (Munt. și Transilv.) sobol, șomîc.

Orbeață dex online | sinonim

Orbeață definitie

Creare CV Creare CV