opulent definitie

13 definiții pentru opulent

OPULÉNT, -Ă, opulenți, -te, adj. Bogat, îmbelșugat, abundent; voluminos, masiv. – Din fr. opulent, lat. opulentus.
OPULÉNT, -Ă, opulenți, -te, adj. (Livr.) Bogat, îmbelșugat, abundent; voluminos, masiv. – Din fr. opulent, lat. opulentus.
OPULÉNT, -Ă, opulenți, -te, adj. (Livresc) Bogat, îmbelșugat, abundent; voluminos.
opulént adj. m., pl. opulénți; f. opuléntă, pl. opulénte
opulént adj. m., pl. opulénți; f. sg. opuléntă, pl. opulénte
OPULÉNT adj. v. bogat, îmbelșugat.
Opulent ≠ sărac
OPULÉNT, -Ă adj. (Liv.) Îmbelșugat, bogat, abundent. [< fr. opulent, lat. opulentus].
OPULÉNT, -Ă adj. îmbelșugat, bogat, abundent. (< fr. opulent, lat. opulentus)
OPULÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care manifestă bogăție; excesiv de bogat. Regiune ~tă. Viață ~tă. 2) (despre persoane sau despre părți ale corpului lor) Care se caracterizează, se impune prin amploarea formelor; caracterizat prin opulență; corpolent. Femeie ~tă. /<fr. opulent, lat. opulentus
opulent a. foarte avut sau puternic.
*opulént, -ă adj. (lat. opulentus, d. ops, pl. opes, avere, bogăție, de unde vine *co-opia, copia, abundanță, și copiosus, copios). Bogat, sumptuos, magnific: palat opulent. Adv. Cu opulență.
opulent adj. v. BOGAT. ÎMBELȘUGAT.

opulent dex

Intrare: opulent
opulent adjectiv