optometrie definitie

8 definiții pentru optometrie

OPTOMETRÍE s. f. Partea opticii care se ocupă cu cercetarea și măsurarea defectelor de vedere, precum și cu corectarea sau compensarea lor. – Din fr. optométrie.
OPTOMETRÍE s. f. Partea opticii care se ocupă cu cercetarea și măsurarea defectelor de vedere, precum și cu corectarea sau compensarea lor. – Din fr. optométrie.
optometríe (-me-tri-) s. f., art. optometría, g.-d. optometríi, art. optometríei
optometríe s. f. (sil. -tri-), art. optometría, g.-d. optometríi, art. optometríei
OPTOMETRÍE s.f. Parte a oftalmologiei care se ocupă cu determinarea și măsurarea viciilor de refracție ale ochiului (miopie, hipermetropie, prezbitism, astigmatism etc.), precum și cu corectarea lor. [Gen. -iei. / < fr. optométrie].
OPTOMETRÍE s. f. parte a opticii care studiază defectele de vedere, precum și corectarea lor. (< fr. optométrie)
OPTOMETRÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul stabilirii și măsurării defectelor de vedere, precum și cu mijloacele de compensare sau corectare ale acestora. /<fr. optométrie
OPTO- „vedere, retină”. ◊ gr. optos „vizibil” > fr. opto-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. opto-. □ ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină medicală care se ocupă cu determinarea, măsurarea și corectarea defectelor de vedere; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea caracteristicilor optice ale ochiului.

optometrie dex

Intrare: optometrie
optometrie substantiv feminin
  • silabisire: -tri-