Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru olandez

OLAND├ëZ, -─é, olandezi, -e, s. m., s. f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Olandei sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Olandei sau olandezilor (1), privitor la Olanda ori la olandezi. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limb─â germanic─â din familia de limbi indo-europene, vorbit─â ├«n Olanda ╚Öi ├«n jum─âtatea de nord a Belgiei. 3. S. f. Numele unei figuri de patinaj. 4. S. f. Ras─â de vaci originar─â din Olanda ╚Öi crescut─â pentru produc╚Ťia de lapte. ÔÇô Olanda (n. pr.) + suf. -ez. Cf. it. olandese, fr. hollandais.
OLAND├ëZ, -─é, olandezi, -e, subst., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Olandei sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Olandei sau popula╚Ťiei ei, privitor la Olanda sau la popula╚Ťia ei. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba olandez─â. 3. S. f. Numele unei figuri de patinaj. 4. S. f. Ras─â de vaci creat─â ├«n Olanda ╚Öi crescut─â pentru produc╚Ťia de lapte. ÔÇô Olanda (n. pr.) + suf. -ez. Cf. it. olandese, fr. hollandais.
OLAND├ëZ2, -─é, olandezi,-e, s. m. ╚Öi f.Persoan─â care face parte dinpopula╚Ťiadebaz─â a Olandei.
OLAND├ëZ1, -─é, olandezi, -e, adj. Care se refer─â la Olanda, care apar╚Ťine Olandei ╚Öi popula╚Ťiei sale, din Olanda. S-a ├«nt├«mplat... s─â fie anun╚Ťat─â o vizit─â a unor gazetari elve╚Ťieni, olandezi, danezi, spanioli. C. PETRESCU, S. II 66.
oland├ęz adj. m., s. m., pl. oland├ęzi; adj. f., s. f. oland├ęz─â, pl. oland├ęze
oland├ęz─â (limb─â) s. f., g.-d. art. oland├ęzei
oland├ęz s. m., adj. m., pl. oland├ęzi; f. sg. oland├ęz─â, g.-d. art. oland├ęzei, pl. oland├ęze
oland├ęz─â (limba) s. f., g.-d. art. oland├ęzei
OLANDÉZ s., adj. (rar) neerlandez. (Lalele ~.)
RACORD OLANDÉZ s. (TEHN.) holendru.
OLAND├ëZ, -─é adj., s. m. f. (locuitor) din Olanda. ÔŚŐ (s. f.) limb─â germanic─â vorbit─â ├«n Olanda ╚Öi ├«n jum─âtatea de nord a Belgiei. (< fr. hollandais, it. olandese)
OLANDEZ s., adj. (rar) neerlandez. (Lalele ~.)
RACORD OLANDEZ s. (TEHN.) holendru.
ANTILELE OLANDEZE, grup de cinci insule din Antilele Mici (Cura├žao, Bonaire, Sint Maarten, Sint Eustatius ╚Öi Saba) ├«n bazinul sudic ╚Öi estic al M. Caraibilor; 800 km2; 183 mii loc. (1989). Limba oficial─â: olandeza; alte limbi: engleza ╚Öi dialectul papiamento. Centrul ad-tiv: Willemstad (├«n ins. Cura├žao). Relief muntos; clim─â subecuatorial─â umed─â: vegeta╚Ťie luxuriant─â. Expl. de fosforite. Mici culturi tropicale. Se cresc caprine, ovine, bovine. Mari rafin─ârii de petrol (capacitatea de prelucr. c. 40 mil. t). Nu au c. f. Moneda: 1 florin = 100 cents. Export (valoric, 1987); produse petroliere (95 la sut─â), produse chimice, alim., fosfa╚Ťi. Import (valoric, 1987); petrol (din Venezuela, 70 la sut─â), produse alim., bunuri de larg consum. Turism. Colonie olandez─â din 1634. Din 1954 are statut de terit. nemetropolitan al Olandei.
OLAND├ëZ, -─é (< n. pr. Olanda) subst., adj. 1. S. m. ╚Öi f. (La m. pl.) Popor care s-a constituit ca na╚Ťiune ├«n Olanda. Mai tr─âiesc ├«n S.U.A., Canada, Indonezia ╚Ö.a. De religie cre╚Ötin─â (protestan╚Ťi, catolici etc.). ÔÖŽ Persoan─â care apar╚Ťine acestui popor sau este originar─â din Olanda. 2. Adj. Care apar╚Ťine Olandei sau olandezilor, privitor la Olanda sau la olandezi. ÔŚŐ Art─â o. = art─â dezvoltat─â pe teritoriul Olandei; ea ╚Öi-a definit un drum propriu, cu caracter de ╚Öcoal─â, desprinz├óndu-se de arta flamand─â, la ├«nceputul sec. 17, o dat─â cu formarea republicilor independente a Provinciilor Unite. ├Än arhitectur─â se impun preferin╚Ťele pentru construc╚Ťii civile, cei mai cunoscu╚Ťi mae╚Ötrii find Lievens de Key (Hala de carne din Haarlem) ╚Öi J. van Campen, care realizeaz─â modelul de arhitectur─â municipal─â (prim─âria din Amsterdam, azi Muzeul Regal); Hendrik de Keyser creeaz─â la Amsterdam ÔÇ×Noorder kerkÔÇŁ, care devine tipul preferat de biseric─â reformat─â de plan central. ├Än sculptur─â, operele mai ├«nsemnate sunt monumentele funerare, cu forme severe (morm├óntul lui Wilhelm I de Orania, Taciturnul, de H. de Keyser). Pictura atinge apogeul ├«n sec. 17 ╚Öi se manifest─â ├«n diversele genuri, aproape fiecare ora╚Ö av├ónd o ╚Öcoal─â proprie. Portretul individual ╚Öi de grup cunoa╚Öte o remarcabil─â dezvoltare (Frans Hals), ca ╚Öi scenele de interior, cu structuri spa╚Ťiale intime ╚Öi efecte de lumin─â calme (Vermeer, P. de Hooch, G. Terborch etc.), pictura de gen (A. van Ostade, J. Steen), natura moart─â (P. Claesz van Haarlem), peisajul evoc├ónd aspecte din natura Olandei (J. van Ruysdael, M. Hobbema, J. van Goyen, A. Cuyp). Cea mai puternic─â personalitate a a.o. din sec. 17 este Rembrandt. Tot acum cunosc o mare dezvoltare gravura (H.P. Seghers, Rembrandt) ╚Öi artele decorative (tapiseria ╚Öi faian╚Ťa de Delft). O nou─â perioad─â de ├«nflorire artistic─â se contureaz─â ├«n sec. 19 prin operele lui J.B. Jongking, J. Isra├źls ╚Öi, ├«n special, Van Gogh. Sec. 20 este marcat de gruparea De Stijl ├«nsufle╚Ťit─â de P. Mondrian ╚Öi T. van Doesburg, precum ╚Öi de H.P. Berlage, considerat drept precursor al arhitecturii moderne. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limb─â germanic─â din familia de limbi indo-europene, vorbit─â ├«n Olanda ╚Öi ├«n jum─âtatea de N a Belgiei (flamanda, considerat─â de unii cercet─âtori dialect al o.). Ortografie par╚Ťial etimologic─â, grafie bazat─â pe alfabetul latin. Se mai vorbe╚Öte ├«n Surinam, Antilele Olandeze, iar un dialect al limbii olandeze (v. afrikaans) a devenit o limb─â literar─â distinct─â, fiind una dintre limbile oficiale ale Republicii Africa de Sud. 3. S. f. Ras─â de vaci creat─â ├«n Olanda ╚Öi crescut─â pentru produc╚Ťia de lapte (produc╚Ťia medie de 4.500 l de lapte anual). Are mai multe variet─â╚Ťi, cea mai r─âsp├óndit─â fiind varietatea friz─â.
OLAND├ëZ─é s. f. (< Olanda + suf. -ez, cf. it. olandese, fr. hollandais): limb─â germanic─â din grupul de apus, desprins─â din vechea franconic─â de jos, subgrup─â a germanei de jos (Niederdeutsch), vorbit─â de olandezi, locuitori ai Olandei. ├Än urma expansiunii olandezilor ├«n secolul al XVII-lea, ea s-a extins ├«n Africa, America, Asia ╚Öi Oceania, fiind cunoscut─â sub cinci variante. ├Än istoria limbii olandeze se disting trei perioade: olandeza veche (p├ón─â ├«n secolul al XII-lea, perioad─â din care se p─âstreaz─â toponimice ╚Öi onomastice); olandeza medie (├«ntre secolele al XIII-lea ╚Öi al XV-lea); olandeza modern─â (din secolul al XVI-lea p├ón─â azi, perioad─â ├«n care se dezvolt─â o literatur─â bogat─â ╚Öi variat─â). ├Än a doua jum─âtate a secolului al XVII-lea s-a format limba literar─â olandez─â ÔÇô neerlandeza, odat─â cu dezvoltarea na╚Ťiunii olandeze. Ea are la baz─â dialectele din nord, cu elemente de limb─â frizon─â. O. are tr─âs─âturi proprii ├«n structura fonetic─â, gramatical─â ╚Öi ├«n vocabular, datorit─â puternicei influen╚Ťe franceze exercitate mai ales ├«n vocabular.

Olandez dex online | sinonim

Olandez definitie

Intrare: olandez (s.m.)
olandez admite vocativul substantiv masculin
Intrare: olandez (adj.)
olandez admite vocativul adjectiv