odrăsli definitie

10 definiții pentru odrăsli

ODRĂSLI, odrăslesc, vb. IV. Intranz. (Înv. și pop.) 1. A se naște, a se ivi; a crește, a se dezvolta. 2. (Despre plante; la pers. 3) A da mlădițe, a lăstari; p. ext. a înmuguri, a înverzi. – Din odraslă.
ODRĂSLÍ, odrăslesc, vb. IV. Intranz. 1. A se naște, a se ivi; a crește, a se dezvolta. 2. (Înv. și pop.; despre plante; la pers. 3) A da mlădițe, a lăstări; p. ext. a înmuguri, a înverzi. – Din odraslă.
ODRĂSLÍ, odrăslesc, vb. IV. lntranz. 1. A se naște, a se ivi; a crește. Sate odrăsliră din vetrele brazilor tăiați. GALACTION, O. I 254. Popoare vechi s-au risipit, iar altele au odrăslit și s-au ridicat pe sfărămăturile lor. VLAHUȚĂ, O. A. 409. ◊ Fig. Într-o zi – are să odrăslească și pentru noi binele. CAMILAR, N. I 21. Inimi în care odrăslește duhul vrajbei și al răzvrătirii. NEGRUZZI, S. I 274. ◊ Tranz. Să trăiască, Să-nflorească, Coconași să odrăslească. GALACTION, O. I 71. 2. (Despre plante) A da mlădițe, lăstari; p. ext. a înverzi, a înmuguri. S-a iscat de la o vreme o buruiană îndărătnică și păgubitoare... De ce o tai, de ce odrăslește mai vîrtos. SADOVEANU, N. P. 40. Frunză verde liliac, Bată-l vina de gîndac, C-au mîncat frunza de fag; N-au lăsat să odrăslească, Fetele să se umbrească. SEVASTOS, C. 83. ◊ Tranz. Și iarăși unde firea copaci nu au odrăslit, oamenii, cu feliurimi de meșteșuguri și munci, păduri întregi au sădit. GOLESCU, Î. 143. ◊ (Cu complement intern) Să crească, Să înflorească, Odrasle să odrăslească. TEODORESCU, P. P. 171.
odrăslí (a ~) (înv., pop.) (o-drăs-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. odrăslésc, imperf. 3 sg. odrăsleá; conj. prez. 3 să odrăsleáscă
odrăslí vb. (sil. -drăs-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. odrăslésc, imperf. 3 sg. odrăsleá; conj. prez. 3 sg. și pl. odrăsleáscă
ODRĂSLÍ vb. CREȘTE. DEZVOLTA. ÎNĂLȚA. ÎNMUGURI. LĂSTĂRI. MĂRI. MUGURI. PRODUCE. RODI.
A ODRĂSLÍ pers.3 ~éște 1. intranz. 1) (despre plante) A da mulți lăstari, mlădițe; a lăstări; a mlădi. 2) A se acoperi cu muguri; a da muguri; a înmuguri. 3) înv. A apărea prima dată; a lua ființă; a se naște. 2. tranz. (despre ființe și plante) A naște periodic și într-un număr mare; a plodi; a prăsi. [Sil. -drăs-] /Din odraslă
odrăslì v. 1. a da muguri, a rodi: copacul voește să tot odrăslească PANN; 2. fig. a încolți: inimi în care odrășlește duhul vrajbei NEGR.
odrăslésc v. intr. (d. odraslă). Încolțesc, răsar: din acest trunchĭ aŭ odrăslit alțĭ copacĭ. Fig. Din vorba rea odrăslește ura.
odrăsli vb. v. CREȘTE. DEZVOLTA. ÎNĂLȚA. ÎNMUGURI. LĂSTĂRI. MĂRI. MUGURI. PRODUCE. RODI.

odrăsli dex

Intrare: odrăsli
odrăsli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -drăs-