13 definiții pentru odorat
ODORÁT s. n. Miros. – Din
fr. odorat. ODORÁT, (rar) odoraturi,
s. n. (
Înv.) Miros. – Din
fr. odorat. odorát s. n., pl. odoráturi odorî (-rắsc, -ít), vb. – (
Olt.) A termina treaba.
Sb. odorati (Candrea). –
Der. odoranie,
s. f. (
Olt., sfîrșitul muncilor agricole).
odorî, odorắsc, vb. (reg.) a termina o muncă agricolă, în special aratul. odorat n. unul din cele cinci simțuri care percepe mirosurile.
*odorát n., pl. urĭ (lat. odoratus. V.
olfactiv). Simțu mirosuluĭ: nasu e organu odoratuluĭ.
Alocasia odora (Roxb.) C. Koch. Specie cu spadice înalt de 22 cm, spată aproximativ 20 cm lungime, verde-albăstruie, ascuțită la vîrf. Frunze lung-pețiolate, viguroase, lungi pînă la 110 cm, late pînă la 80 cm, cărnoase. Odorat dex online | sinonim
Odorat definitie
Intrare: odorî
odorî verb grupa a IV-a conjugarea a VII-a
Intrare: odora
odora verb grupa I conjugarea a II-a