octroiat definitie

2 intrări

5 definiții pentru octroiat

octroiá vb., ind., prez. 3 sg. octroiáză
octroiát adj. m., pl. octroiáți; f. sg. octroiátă, pl. octroiáte
OCTROIÁ vb. I. tr. (Jur.) A acorda ca pe o favoare, a conceda o favoare. [Pron. -tro-ia, p.i., 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. octroyer].
OCTROIÁT, -Ă adj. (Jur.; despre anumite acte, cărți) Acordat ca o favoare. [Pron. -tro-iat. / < fr. octroyé].
OCTROIÁ vb. tr. (jur.) a acorda ca pe o favoare, a conceda o favoare. (< fr. octroyer)

octroiat dex

Intrare: octroiat
octroiat adjectiv
Intrare: octroia
octroia verb grupa I conjugarea a II-a