ocolaș definitie

14 definiții pentru ocolaș

OCOLÁȘ, (1) ocolașe, s. n., (2) ocolași, s. m. 1. S. n. (Rar) Diminutiv al lui ocol. 2. S. m. (Înv.) Conducătorul administrativ al unui ocol (6). – Ocol + suf. -aș.
OCOLÁȘ, (1) ocolașe, s. n., (2) ocolași, s. m. 1. S. n. (Rar) Diminutiv al lui ocol. 2. S. m. (Înv.) Conducătorul administrativ al unui ocol (6). – Ocol + suf. -aș.
OCOLÁȘ1, ocolași s. m. (Ieșit din uz) Căpetenia, conducătorul administrativ al unui ocol (6). Nu se satură iadul De strîns ispravnici, ocolași, Popi, vornici și vătămani. TEODORESCU, P. P. 168.
OCOLÁȘ 2, ocolașe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui ocol. Pepelea a rădicat un ocolaș numai de frunziș. SBIERA, P. 1. Am un ocolaș plin de miei albi (Dinții și gura). ȘEZ. IV 106.
ocoláș1 (conducător al unui ocol) (înv.) s. m., pl. ocoláși
ocoláș2 (ocol mic) (rar) s. n., pl. ocoláșe
ocoláș (conducător al unui ocol) s. m., pl. ocoláși
ocoláș (ocol mic) s. n., pl. ocoláșe
OCOLÁȘ ~i m. ist. Conducător administrativ al unui ocol. /ocol + suf. ~aș
ocoláș, ocoláși, s.m. (înv.) 1. subprefect. 2. locuitor de ocol (plasă).
ocolaș m. 1. locuitor de plasă; 2. od. suprefect (în Moldova).
ocoláș m. (d. ocol și suf. ung. aș). Vechĭ. Suprefect.
OCOLAȘU MARE, vârf în masivul Ceahlău, constituind alt. max. a acestuia (1.907 m). Prezintă pereți abrupți, sub forma unor coloane.
OCOLAȘU MIC, vârf în masivul Ceahlău, la SE de vf. Ocolașu Mare. Alt.: 1.712 m.

ocolaș dex

Intrare: ocolaș (persoană; -i)
ocolaș persoană; -i substantiv masculin
Intrare: ocolaș (dim.; -e)
ocolaș dim.; -e substantiv neutru