Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 39407:

OBTURÁ, obturez, vb. I. Tranz. A astupa (temporar), a înfunda, a închide (o deschizătură, un tub, un vas, o arteră sangvină etc.). – Din fr. obturer.

Obturare dex online | sinonim

Obturare definitie