OBSIDIÁN, obsidiane, s. n. Rocă vulcanică de culoare neagră sau brună-cenușie, cu înfățișarea sticlei topite, care a fost folosită în epoca de piatră pentru confecționarea armelor și a uneltelor. [Pr.: -di-an] – Din fr. obsidiane, obsidienne, lat. obsidiana [petra].

OBSIDIÁN, obsidiane, s. n. Rocă vulcanică de culoare neagră sau brună-cenușie, cu înfățișarea sticlei topite, care a fost folosită în epoca de piatră pentru confecționarea armelor și a uneltelor. [Pr.: -di-an] – Din fr. obsidiane, obsidienne, lat. obsidiana [petra].

OBSIDIÁN, obsidiane, s. n. Rocă vulcanică de culoare neagră, verde-închis sau roșie, avînd înfățișarea sticlei topite.

obsidián (-di-an) s. n., pl. obsidiáne

obsidián s. n. (sil. -di-an), pl. obsidiáne

OBSIDIÁN s.n. Rocă vulcanică de culoare roșiatică sau negricioasă, asemănătoare la aspect cu sticla topită. [Pron. -di-an. / < fr. obsidienne].

OBSIDIÁN s. n. rocă magmatică efuzivă sticloasă, roșiatică sau negricioasă. (< fr. obsidienne, lat. obsidianus)

OBSIDIÁN ~e n. Rocă magmatică necristalizată, întrebuințată în epoca de piatră la confecționarea armelor și uneltelor [Sil. -di-an] /<fr. obsidiane, obsidienne