7 definiții pentru obrezuit
OBREZUÍ vb. v. circumcide. OBREZUÍT adj. v. circumcis. obrezuí (-uésc, -ít), vb. – A circumcide.
Sl. obrezovati (Tiktin).
Sec. XVII,
înv. –
Der. obrezanie,
s. f. (circulație), din
sl. obrežanije,
înv. obrezuĭésc v. tr. (vsl. obrĭezovati. V.
retez 2). L. V. Circumcid. – Și
obrăz- (după răzuĭesc saŭ obraz).
obrezui vb. v. CIRCUMCIDE. obrezuit adj. v. CIRCUMCIS. obrezuí, obrezuiesc vb. IV Tranz. (Înv., în practicile de rit mozaic și mahomedan) A tăia împrejur un nou-născut, a circumcide. [Var.: obrăzuí vb. IV] – Din sl. obreazovati. Obrezuit dex online | sinonim
Obrezuit definitie
Intrare: obrezui
obrezui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a