Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 551265:

obrăcí, obrăcesc vb. IV Refl. 1. (Reg., în forma obrici) A se lega să țină post, să nu lucreze în zilele socotite neprielnice etc. 2. (Înv.) A se făgădui soț sau soție; a se logodi [ Var.: obricí vb. IV] – Din sl. obreciti.

Obrăci dex online | sinonim

Obrăci definitie