obód n., pl. oade (vsl. rus. obód. V. obadă). Olt. Guler lat de scoarță pus la gîtu uneĭ vite cînd are o rană ca să nu se poată scărpina. Văcălia moriĭ, a cĭuruluĭ, a siteĭ, a dîrmonuluĭ. Meh. Buhadă, pîrlăŭ.