Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 922633:
OBIJDUÍRE s. f. Faptul de a obijdui; asuprire, împilare. În loc de dreptate, obijduirea săracilor și celor mici. GHEREA, ST. CR. I 71.
- sursa: DE 1993-2009
- permalink
Obijduire dex online | sinonim
Obijduire definitie
