Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 551258:

obédniță, obednițe s. f. Slujbă religioasă care se săvârșește în mănăstiri după ceasul al treilea în zilele când nu se oficiază liturghia (înainte de prânz) sau după ceasul al nouălea în post (înainte de cină). Se mai numește prânzândă și tipică. – Din sl. obeadnița.

Obedniță dex online | sinonim

Obedniță definitie

Creare CV Creare CV