Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 836541:
OBEDIÉNȚĂ, obediențe, s. f. Supunere, ascultare. [Pr.: -di-en-] – Din fr. obédience, lat. obedientia.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
Obediență dex online | sinonim
Obediență definitie
