Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 965467:
RUDENIE CONVENȚIONALĂ. Subst. Nun (mare), naș (de cununie), nănaș (reg.); nună (mare), nunuță (dim., pop.), nașă (de cununie), nănașă (reg.). Naș, nășic (dim.), nășel (rar), (nănaș (reg.), nănășel (dim., reg.), nașă, nășică (dim.), nășicuță (dim.), nășea (rar), nășiță, nănașă (reg.), nănășică (dim., reg.). Nășie. Nășire, nășit. Cumătru, cumetrel (dim., pop.); cumătră, cumetriță (dim., pop.). Cumetrie (pop.). Fin, finisor (dim., rar); fină. Finie (rar). Vb. A cununa, a boteza, a năși, a fi naș. A se cumetri (pop.). V. rudenie.
Nun dex online | sinonim
Nun definitie
