Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru numerota

NUMEROT├ü, numerotez, vb. I. Tranz. A ├«nsemna o serie de obiecte sau de fiin╚Ťe cu numere ├«n ordine succesiv─â (pentru a le putea identifica ╚Öi a le deosebi ├«ntre ele). ÔÇô Din fr. numeroter.
NUMEROT├ü, numerotez, vb. I. Tranz. A ├«nsemna o serie de obiecte sau de fiin╚Ťe cu numere ├«n ordine succesiv─â (pentru a le putea identifica ╚Öi a le deosebi ├«ntre ele). ÔÇô Din fr. numeroter.
NUMEROT├ü, numerotez, vb. I. Tranz. A ├«nsemna (fiin╚Ťe sau obiecte) cu numere ├«n ordine succesiv─â (pentru a le deosebi, a le identifica). A numerota c─âr╚Ťile.
numerotá (a ~) vb., ind. prez. 3 numeroteáză
numerotá vb., ind. prez. 1 sg. numerotez, 3 sg. și pl. numeroteáză
NUMEROTÁ vb. v. pagina.
NUMEROT├ü vb. I. tr. A ├«nsemna cu numere ├«n ordine succesiv─â. [< fr. num├ęroter].
NUMEROT├ü vb. tr. a ├«nsemna cu numere ├«n ordine succesiv─â. (< fr. num├ęroter)
A NUMEROT├ü ~├ęz tranz. (obiecte, fiin╚Ťe etc.) A ├«nsemna cu numere ├«n ordine succesiv─â. /<fr. num├ęroter
numerotà v. a deosebi cu numere.
* numerot├ęz v. tr. (fr. num├ęroter, d. num├ęro, care vine d. it. n├║mero, num─âr). Pun num─âr ca s─â se disting─â: a numerota paginile une─ş c─âr╚Ť─ş, scaunele une─ş sale, casele une─ş strade.
NUMEROTA vb. a pagina. (A ~ un caiet.)

Numerota dex online | sinonim

Numerota definitie

Intrare: numerota
numerota verb grupa I conjugarea a II-a