Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru nuclear

NUCLE├üR, -─é, nucleari, -e, adj. 1. Care apar╚Ťine nucleului atomic, privitor la nucleul atomic. ÔŚŐ Fizic─â nuclear─â = ramur─â a fizicii care se ocup─â cu studiul nucleului atomic ╚Öi al fenomenelor ├«n care nucleul are rolul principal. Chimie nuclear─â = ramur─â a chimiei care se ocup─â cu studiul nucleului atomic. Reac╚Ťie nuclear─â = fenomen de interac╚Ťiune ├«ntre dou─â sau mai multe nuclee atomice (ori constituen╚Ťi ai lor), ├«n urma c─âruia se modific─â natura, structura, num─ârul etc. particulelor participante ╚Öi se dezvolt─â o mare cantitate de energie. Energie nuclear─â = energie care determin─â leg─âtura puternic─â dintre protonii ╚Öi neutronii unui nucleu atomic ╚Öi care, ├«n anumite ├«mprejur─âri, poate fi eliberat─â ╚Öi utilizat─â; energie atomic─â. 2. Care se bazeaz─â pe energia atomic─â, pe degajarea de energie atomic─â sau pe arme atomice. [Pr.: -cle-ar] ÔÇô Din fr. nucl├ęaire.
NUCLE├üR, -─é, nucleari, -e, adj. 1. Care apar╚Ťine nucleului atomic, privitor la nucleul atomic. ÔŚŐ Fizic─â nuclear─â = ramur─â a fizicii care se ocup─â cu studiul nucleului atomic ╚Öi al fenomenelor ├«n care nucleul are rolul principal. Chimie nuclear─â = ramur─â a chimiei care se ocup─â cu studiul nucleului atomic. Reac╚Ťie nuclear─â = fenomen de interac╚Ťiune ├«ntre dou─â sau mai multe nuclee atomice (ori constituen╚Ťi ai lor), ├«n urma c─âruia se modific─â natura, structura, num─ârul etc. particulelor participante ╚Öi se dezvolt─â o mare cantitate de energie. Energie nuclear─â = energie ob╚Ťinut─â prin dezintegrarea atomului ├«n urma unor reac╚Ťii nucleare; energie atomic─â. 2. Care se bazeaz─â pe energia atomic─â, pe degajarea de energie atomic─â sau pe arme atomice. [Pr.: -cle-ar] ÔÇô Din fr. nucl├ęaire.
NUCLE├üR, -─é, nucleari, -e, adj. Care se refer─â la nucleu (1), de nucleu, al nucleului. ÔŚŐ Fizic─â nuclear─â = ramur─â a fizicii care se ocup─â cu studiul nucleului atomului ╚Öi al fenomenelor ├«n care nucleul are rolul principal. Fizica atomic─â ╚Öi fizica nuclear─â au fost ├«ntemeiate abia ├«n a treia decad─â a secolului nostru. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 7/1. Chimie nuclear─â = ramur─â a chimiei care se ocup─â cu studiul nucleului atomului. Energie nuclear─â = energie ob╚Ťinut─â prin dezintegrarea atomului ├«n urma unor reac╚Ťii nucleare. Epoca energiei nucleare trebuie s─â pun─â cap─ât r─âzboaielor de agresiune. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 185, 1/1. Reac╚Ťie nuclear─â = fenomen de interac╚Ťiune ├«ntre un nucleu atomic ╚Öi o particul─â care ciocne╚Öte acel nucleu, ceea ce duce la formarea nucleului unui alt atom sau la eliberare de energie. ÔÇô Pronun╚Ťat: -cle-ar.
nucleár (nu-cle-ar) adj. m., pl. nucleári; f. nucleáră, pl. nucleáre
nucleár adj. m. (sil. -cle-), pl. nucleári; f. sg. nucleáră, pl. nucleáre
NUCLE├üR adj. Referitor la nucleu, al nucleului (unui atom). ÔŚŐ Fizic─â nuclear─â = parte a fizicii care studiaz─â nucleul atomic ╚Öi fenomenele legate de el; chimie nuclear─â = parte a chimiei care studiaz─â nucleul atomului; reac╚Ťie nuclear─â = interac╚Ťiune a dou─â sau mai multe nuclee atomice (ori constituen╚Ťi ai acestora), prin care se modific─â natura, structura, num─ârul particulelor participante ╚Öi se dezvolt─â o mare cantitate de energie; energie nuclear─â = energie care se dezvolt─â prin dezintegrarea atomului ├«n urma unor reac╚Ťii nucleare. [Pron. -cle-ar. / cf. fr. nucl├ęaire].
NUCLE├üR, -─é adj. 1. referitor la nucleul celulei. 2. referitor la nucleul atomului. 3. referitor la energia atomic─â, bazat pe aceast─â energie. ÔÖŽ energie ~─â = energie care se dezvolt─â prin dezintegrarea atomului ├«n urma unor reac╚Ťii nucleare; combustibil~ = material fisionabil care produce energie nuclear─â. ÔŚŐ arme ~e = arme care folosesc energia nuclear─â (arma atomic─â ╚Öi termonuclear─â). (< fr. nucl├ęaire)
NUCLE├üR ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de nucleul atomic; propriu nucleului atomic. ÔŚŐ Fizic─â ~─â ramur─â a fizicii care se ocup─â cu studiul nucleului atomic. Energie ~─â energie produs─â de reac╚Ťia nuclear─â. Reac╚Ťie ~─â fenomen de transformare a nucleelor atomice ├«n procesul de interac╚Ťiune reciproc─â dintre ele. Explozie ~─â degajare brusc─â a unei cantit─â╚Ťi enorme de energie, determinat─â de o reac╚Ťie ├«n lan╚Ť. 2) Care ╚Ťine de energia atomic─â; propriu energiei atomice. ÔŚŐ Arme ~e arme bazate pe folosirea energiei atomice. 3) Care apar╚Ťine nucleului (unei celule). [Sil. -cle-ar] /<fr. nucleaire
* nucle├ír, -─â adj. (d. nucle┼ş). Biol. De nucle┼ş: substan╚Ťa nuclear─â.
REACTOR NUCLEAR s. (FIZ.) pil─â atomic─â.
i├írn─â nucle├ír─â sint. s. ÔŚŐ ÔÇ×Explozia focoaselor nucleare ar duce la instalarea unei ┬źierni nucleare┬╗, caracterizat─â printr-un frig polar ╚Öi ├«ntuneric, care nu ar permite supravie╚Ťuirea recoltelor ╚Öi a civiliza╚Ťiei.ÔÇŁ Sc. 24 I 84 p. 7; v. ╚Öi ecosistem
REACTOR NUCLEAR s. n. (FIZ.) Instala╚Ťie complex─â ├«n care se realizeaz─â fisiunea nucleelor elementelor grele printr-o reac╚Ťie ├«n lan╚Ť controlat─â. Func╚Ťionarea unui r.n. se bazeaz─â pe faptul c─â fisiunea unui nucleu atomic, provocat─â de ac╚Ťiunea unui neutron, este ├«nso╚Ťit─â de eliberarea altor 2-3 neutroni, precum ╚Öi de degajarea unei ├«nsemnate cantit─â╚Ťi de energie (├«ndeosebi ca energie cinetic─â a fragmentelor de fisiune ╚Öi a neutronilor emi╚Öi), care, ├«n final, apare sub form─â de c─âldur─â. Fiecare nou neutron poate provoca, la r├óndul lui, fisiunea unui alt nucleu ╚Öi astfel num─ârul neutronilor, ca ╚Öi cel al fisiunilor, poate cre╚Öte ├«n avalan╚Ö─â, procesul dob├óndind un caracter de reac╚Ťie ├«n lan╚Ť auto├«ntre╚Ťinut─â. Din punctul de vedere al vitezei neutronilor care realizeaz─â fisiunile, r.n. se ├«mpart ├«n: r. termice, ├«n care viteza predominant─â corespunde practic unei situa╚Ťii de echilibru termic al neutronilor cu materialele din zona activ─â; r. epitermice, ├«n care aproape jum─âtate din fisiuni se datoresc neutronilor cu viteze superioare celor de agita╚Ťie termic─â; r. intermediare, ├«n care majoritatea fisiunilor sunt produse de neutroni ale c─âror viteze sunt superioare celor de agita╚Ťie termic─â ╚Öi inferioare celor cu care neutronii sunt elibera╚Ťi ├«n procesele de fisiune; r. rapide, ├«n care fisiunile sunt ├«nf─âptuite de neutronii ale c─âror viteze nu difer─â mult de cele cu care ei sunt emi╚Öi prin fisiune. Partea cea mai important─â a r.n. este regiunea unde se desf─â╚Öoar─â reac╚Ťiile de fisiune, numit─â zona activ─â. Aici se afl─â materialul fisionabil sau combustiblul nuclear, care poate fi: uraniu natural, uraniu ├«mbog─â╚Ťit cu izotopul U{235}, plutoniu etc., ╚Öi moderatorul, care are rolul de a ├«ncetini neutronii rapizi ╚Öi care poate fi: ap─â obi╚Önuit─â, ap─â grea, grafit etc. ├Än r.n. de tip eterogen combustibilul nuclear este dispus sub form─â de elemente distincte (de obicei bare) ├«nconjurat de moderator, iar ├«n r.n. de tip omogen combustibilul ╚Öi moderatorul formeaz─â un amestec intim, sub forma unei solu╚Ťii sau a unei suspensii. Propor╚Ťia de moderator raportat─â la cantitatea de combustibil depinde de felul r.n., fiind mai mare la r.n. termice ╚Öi foarte mic─â (sau lipsind complet) la r.n. rapide. Zona activ─â este ├«nconjurat─â de un reflector, care are rolul de a reduce, prin ├«mpr─â╚Ötiere elastic─â, sc─âp─ârile de neutroni ├«n afara zonei active. Pentru reglarea puterii, r.n. este prev─âzut cu c├óteva bare de control (sau de reglaj), care pot fi introduse mai mult sau mai pu╚Ťin ├«n zona activ─â ╚Öi care, fiind f─âcute din materiale puternic absorbante, ac╚Ťioneaz─â asupra cantit─â╚Ťii de neutroni liberi ╚Öi, implicit, asupra intensit─â╚Ťii reac╚Ťiei globale. Alte bare de acela╚Öi tip, numite bare de siguran╚Ť─â, au rolul de a opri automat func╚Ťionarea r.n. ├«n caz de avarie. C─âldura produs─â ├«n zona activ─â este preluat─â ╚Öi transferat─â ├«n afara r.n. prin intermediul unui agent de r─âcire, care poate transporta energia termic─â p├ón─â la un schimb─âtor de c─âldur─â sau direct la un turbogenerator (├«n cazul unor tipuri de r.n. energetice) ori la un turn de r─âcire (├«n cazul r.n. de cercetare). Drept agen╚Ťi de r─âcire se folosesc: ap─â, ap─â grea, gaze (ex. bioxid de carbon), metale topite (ex. sodiu), substan╚Ťe organice (ex. difenil) etc. Uneori agentul de r─âcire se confund─â cu moderatorul (de exemplu la r.n. cu ap─â). O component─â important─â a r.n. este recipientul, care ├«mpiedic─â substan╚Ťele radioactive s─â ias─â ├«n afara zonei active ╚Öi care uneori este ╚Öi vas de presiune pentru agentul de r─âcire. Pentru evitarea iradierii personalului cu radia╚Ťiile nocive foarte intense care se formeaz─â ├«n zona activ─â, precum ╚Öi pentru evitarea contamin─ârii aparaturii ╚Öi echipamentului auxiliar, recipientul r.n. este ├«nconjurat de un zid gros dintr-un material absorbant (de obicei beton special). R.n. este prev─âzut cu un tablou de comand─â, care con╚Ťine comenzile dispozitivelor de reglaj, precum ╚Öi instrumentele de m─âsur─â ╚Öi de ├«nregistrare pentru temperatura ╚Öi presiunea din zona activ─â, fluxul de neutroni, pozi╚Ťiile barelor de control ╚Öi ale celor de siguran╚Ť─â etc. Se construiesc r.n. pentru diferite scopuri: a) r. de cercetare, care ofer─â posibilitatea utiliz─ârii fluxurilor intense de neutroni ╚Öi de radia╚Ťii gamma ╚Öi care uneori poate ╚Öi folosit ╚Öi pentru producerea izotopilor radioactivi; b) r. energetic, care este destinat produc╚Ťiei de energie termic─â ╚Öi care poate fi sta╚Ťionar (montat ├«ntr-o central─â electronuclear─â) sau mobil (montat pe nave de suprafa╚Ť─â, pe submarine etc.); c) r. reproduc─âtor, care transform─â un material pu╚Ťin fisionabil (ex. U238)sau nefisionabil (ex. Th232) ├«ntr-un combustibil nuclear mult mai eficient (├«n Pu239, respectiv U233), ├«n vederea utiliz─ârii ulterioare a acestuia ├«ntr-un r.n. energetic. Primul r.n. a fost construit la Chicago (S.U.A.), ├«n 1942, de c─âtre E. Fermi; era un r.n. eterogen, cu grafit moderator, de putere practic nul─â. ├Än prezent puterea r.n. ca ╚Öi diversitatea de tipuri, este ├«n continu─â cre╚Ötere; cele mai mari r.n. au puteri de ordinul sutelor de megawa╚Ťi. ├Än Rom├ónia a fost dat ├«n func╚Ťiune, ├«n 1954, un r.n. de cercetare, de tip eterogen, care func╚Ťioneaz─â cu uraniu ├«mbog─â╚Ťit (10% U235), av├ónd ca moderator apa obi╚Önuit─â; s-a construit, la Cernavod─â, o central─â atomoelectric─â, ├«n colaborare cu Canada, pe baza conceptului r.n. de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium). Centrala atomoelectric─â func╚Ťioneaz─â cu uraniu natural ╚Öi utilizeaz─â apa grea ca moderator ╚Öi ca agent de r─âcire. Primul grup energetic (din cele 5 preconizate) are o putere instalat─â de 700 MW ╚Öi a fost inaugurat─â oficial la 17 apr. 1996 (produc╚Ťia de energie electric─â a ├«nceput ├«n nov. acela╚Öi an).

Nuclear dex online | sinonim

Nuclear definitie

Intrare: nuclear
nuclear adjectiv
  • silabisire: -cle-