nubil definitie

12 definiții pentru nubil

NUBÍL, -Ă, nubili, -e, adj. (Livr.) Care a atins vârsta la care se poate căsători. ♦ P. ext. (Rar; despre unele părți ale corpului) Ajuns la deplină dezvoltare; format. – Din fr. nubile, lat. nubilis.
NUBÍL, -Ă, nubili, -e, adj. (Livr.) Care a atins vârsta la care se poate căsători. ♦ P. ext. (Rar; despre unele părți ale corpului) Ajuns la deplină dezvoltare; format. – Din fr. nubile, lat. nubilis.
NUBÍL, -Ă, nubili, -e, adj. (Livresc; mai ales despre femei) Care a atins vîrsta de a se căsători.
nubíl (livr.) adj. m., pl. nubíli; f. nubílă, pl. nubíle
nubíl adj. m., pl. nubíli; f. sg. nubílă, pl. nubíle
NUBÍL adj. v. puber.
NUBÍL adj. (Liv.) Care este la vârsta când se poate căsători; (p. ext.) puber. [Cf. fr., it. nubile, lat. nubilis < nubere – a se căsători].
NUBÍL, -Ă adj. care este la vârsta când se poate căsători. (< fr. nubile, lat. nubilis)
NUBÍL ~ă (~i, ~e) livr. 1) (despre persoane) Care se află la vârsta când se poate căsători. 2) rar (despre părți ale corpului) Care este sub aspect anatomic pe deplin format. /<fr. nuble, lat. nubilis
nubil a. care e în vârstă de a fi căsătorit.
núbil, -ă adj. (lat. núbilis, d. núbere, a se mărita). Care e în etate de măritat: fată nubilă.
nubil adj. v. PUBER.

nubil dex

Intrare: nubil
nubil adjectiv