Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru novator

NOVAT├ôR, -O├üRE, novatori, -oare, s. m. ╚Öi f., adj. (Livr.) 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â cu idei ╚Öi concep╚Ťii noi; persoan─â care introduce o noutate (util─â). 2. S. m. ╚Öi f. (Peior.) Persoan─â care vrea s─â inoveze cu orice pre╚Ť. 3. Adj. Care aduce, cuprinde idei noi; ├«nnoitor. Ac╚Ťiune novatoare. ÔÇô Din fr. novateur, lat. novator.
NOVAT├ôR, -O├üRE, novatori, -oare, s. m. ╚Öi f., adj. (Livr.) 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â cu idei ╚Öi concep╚Ťii noi; persoan─â care introduce o noutate (util─â). 2. S. m. ╚Öi f. (Peior.) Persoan─â care vrea s─â inoveze cu orice pre╚Ť. 3. Adj. Care aduce, cuprinde idei noi; ├«nnoitor. Ac╚Ťiune novatoare. ÔÇô Din fr. novateur, lat. novator.
NOVAT├ôR, -O├üRE, novatori, -oare, adj. (Rar) ├Ännoitor. ÔÖŽ (Substantivat) Persoan─â cu idei ╚Öi concep╚Ťii noi. De asemeni... ├«n arte ╚Öi ├«n litere, novatori, cei care ies din c─âr─ârile obi╚Önuite, ├«nt├«mpin─â ├«mpotriviri. MACEDONSKI, O. IV 138.
novatór adj. m., s. m., pl. novatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. novatoáre
novatór s. m., adj. m., pl. novatóri; f. sg. și pl. novatoáre, g.-d. sg. art. novatoárei
NOVATÓR adj. v. înnoitor, primenitor, reformator, regenerator, transformator.
Novator Ôëá conservator
NOVAT├ôR, -O├üRE adj. (Rar) ├Ännoitor, primenitor. // s.m. ╚Öi f. Om cu idei ╚Öi concep╚Ťii noi. ÔÖŽ (Peior.) Cel care vrea s─â inoveze cu orice pre╚Ť. [Cf. fr. novateur, it. novatore, lat. novator].
NOVAT├ôR, -O├üRE I. adj. ├«nnoitor. II. s. m. f. om cu idei ╚Öi concep╚Ťii noi; cel care introduce o noutate ├«ntr-un domeniu oarecare. (< fr. novateur, lat. novator)
NOVATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care înnoiește, inovează ceva; inovator; înnoitor. Spirit ~. /<fr. novateur, lat. novator
NOVATÓR2 ~i m. Persoană care introduce și promovează idei sau metode noi într-un domeniu de activitate. /<fr. novateur, lat. novator
novator m. cel ce inoveaz─â.
*inovat├│r, -o├íre adj. Care ├«no─şe╚Öte, inoveaz─â. ÔÇô ╚śi novator.
* novatór, -oáre adj. (lat. novator). Rar. Inovator, înoitor.
novator adj. v. ÎNNOITOR. PRIMENITOR. REFORMATOR. REGENERATOR. TRANSFORMATOR.

Novator dex online | sinonim

Novator definitie

Intrare: novator (adj.)
novator adjectiv
Intrare: novator (s.m.)
novator substantiv masculin