NOÚȚ, -Ă, nouți, -e, adj. (Rar) Diminutiv al lui nou. ◊ Nou-nouț = foarte nou, abia făcut, cumpărat, primit etc. – Nou + suf. -uț.

NOÚȚ, -Ă, nouți, -e, adj. Diminutiv al lui nou. ◊ Nou-nouț = foarte nou, abia făcut, cumpărat, primit etc. – Nou + suf. -uț.

NOÚȚ, -Ă, nouți, -e, adj. (Rar) Diminutiv al lui nou. ◊ Expr. Nou-nouț v. nou (II 1).

nou-noúț (fam.) adj. m., pl. noi-noúți; f. nóuă-noúță, pl. noi-noúțe

!noúț (rar) adj. m., pl. noúți; f. noúță, pl. noúțe

nou-noúț adj. m., pl. noi-noúți; f. sg. nouă-noúță, pl. noi-noúțe

noúț adj. m., pl. noúți; f. sg. noúță, pl. noúțe

noúț, -ă și nouléț, -eáță adj., pl. ețe (dim. d. noŭ. Cp. cu golăneț și întreguleț). Fam. Noŭ de tot: mi-a furat niște haine noŭă nouțe.