Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru normal

NORM├üL, -─é, normali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este a╚Öa cum trebuie s─â fie, potrivit cu starea fireasc─â, obi╚Önuit, firesc, natural. ÔŚŐ Plan normal = plan perpendicular pe tangenta dus─â ├«ntr-un punct al unei curbe. Linie normal─â (╚Öi substantivat, f.) = a) dreapt─â perpendicular─â pe planul tangent la o suprafa╚Ť─â, ├«n punctul de contact; b) dreapt─â perpendicular─â pe tangenta la o curb─â, ├«n plan sau ├«n spa╚Ťiu, ├«n punctul de contact. ÔÖŽ Spec. S─ân─âtos (din punct de vedere fizic ╚Öi psihic). 2. Care este conform cu o norm─â (1). ÔÖŽ (Despre m─ârimi) A c─ârei valoare este apropiat─â de valoarea ├«nt├ólnit─â cel mai des. 3. (├Änv.; ├«n sintagma) ╚ścoal─â normal─â (╚Öi substantivat, f.) = ╚Öcoal─â pedagogic─â. ÔÇô Din fr. normal, lat. normalis, it. normale.
NORM├üL, -─é, normali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este a╚Öa cum trebuie s─â fie, potrivit cu starea fireasc─â, obi╚Önuit, firesc, natural. ÔŚŐ Plan normal = plan perpendicular pe tangenta dus─â ├«ntr-un punct al unei curbe. Linie normal─â (╚Öi substantivat, f.) = a) dreapt─â perpendicular─â pe planul tangent la o suprafa╚Ť─â, ├«n punctul de contact; b) dreapt─â perpendicular─â pe tangenta la o curb─â, ├«n plan sau ├«n spa╚Ťiu, ├«n punctul de contact. ÔÖŽ Spec. S─ân─âtos (din punct de vedere fizic ╚Öi psihic). 2. Care este conform cu o norm─â (1). ÔÖŽ (Despre m─ârimi) A c─ârei valoare este apropiat─â de valoarea ├«nt├ólnit─â cel mai des. 3. (├Änv.; ├«n sintagma) ╚ścoal─â normal─â (╚Öi substantivat, f.) = ╚Öcoal─â pedagogic─â. ÔÇô Din fr. normal, lat. normalis, it. normale.
NORM├üL, -─é, normali, -e, adj. 1. A╚Öa cum trebuie s─â fie, potrivit cu starea fireasc─â, obi╚Önuit. C├«nd trebuia s─â aib─â loc, ├«n mod normal, proba? BARANGA, I. 209. C├«ntecul obi╚Önuit al exploziilor nu era cel normal. MIHALE, O. 212. Numai dac─â boala are evolu╚Ťie normal─â. C. PETRESCU, C. V. 97. ÔŚŐ (Adverbial) Via╚Ťa e grea ├«n aceste c─âtune, chiar atunci c├«nd se desf─â╚Öoar─â normal. BOGZA, C. O. 361. ÔŚŐ Plan normal = plan perpendicular pe tangenta dus─â ├«ntr-un punct al unei curbe. ÔÖŽ (Despre oameni) S─ân─âtos (din punct de vedere fizic ╚Öi psihic); ├«n toate min╚Ťile. 2. Care este conform cu o norm─â sau cu un grup de norme. ÔÖŽ (Despre m─ârimi) A c─ârei valoare este apropiat─â de valoarea ├«nt├«lnit─â cel mai des. 3. (├Änvechit, ├«n expr.) ╚ścoal─â normal─â = ╚Öcoal─â menit─â a forma ├«nv─â╚Ť─âtori, ╚Öcoal─â pedagogic─â.
normál adj. m., pl. normáli; f. normálă, pl. normále
normál adj. m., pl. normáli; f. sg. normálă, pl. normále
NORM├üL adj., adv. 1. adj. ├«ntreg, s─ân─âtos, zdrav─ân. (E╚Öti om ~, ├«╚Ťi dai seama ce ai f─âcut?) 2. adj. v. obi╚Önuit. 3. adj. firesc, obi╚Önuit, regulat. (Puls ~.) 4. adj. v. firesc. 5. adj. obi╚Önuit, ordinar. (Sesiune ~.) 6. adv. v. exact. 7. adv. v. desigur.
Normal Ôëá anormal, nebun, nenormal, patologic, subnormal
NORM├üL, -─é adj. 1. Firesc, comun, obi╚Önuit. ÔÖŽ (Despre oameni) S─ân─âtos (din punct de vedere fizic ╚Öi psihic). 2. Conform unor norme, unor reguli; regulat. 3. ╚ścoal─â normal─â = ╚Öcoal─â ├«n care se preg─âteau ├«n trecut ├«nv─â╚Ť─âtorii ╚Öi institutorii. [Cf. lat. normalis, fr. normal, it. normale].
NORM├üL─é s.f. 1. Dreapt─â perpendicular─â pe tangenta la curb─â sau pe planul tangent la o suprafa╚Ť─â ├«n punctul de contact. 2. ╚ścoal─â normal─â. [Cf. fr., it. normale].
NORM├üL, -─é I. adj. 1. firesc, comun, obi╚Önuit. ÔŚŐ (despre oameni) s─ân─âtos (fizic ╚Öi psihic). 2. conform unor norme. ÔŚŐ (despre m─ârimi) cu valoare apropiat─â de cea ├«nt├ólnit─â frecvent. 3. (chim.) concentra╚Ťie ~─â = cantitatea de substan╚Ť─â con╚Ťinut─â ├«ntr-o solu╚Ťie, exprimat─â ├«n echivalen╚Ťi-gram la litru de solu╚Ťie. 4. (mat.) sec╚Ťiune ~─â = sec╚Ťiune realizat─â cu un plan care con╚Ťine normala (II, 1) ├«ntr-un punct dat la suprafa╚Ťa sec╚Ťionat─â. 5. ╚Öcoal─â ~─â (╚Öi s. f.) = ╚Öcoal─â ├«n care se preg─âtesc ├«nv─â╚Ť─âtorii. II. s. f. 1. dreapt─â perpendicular─â dus─â pe tangenta la o curb─â ├«n punctul de contact. 2. media elementelor meteorologice, calculat─â dintr-un ╚Öir de ani de referin╚Ť─â. (< fr. normal. lat. normalis, it. normale)
NORMÁL1 adv. 1) În mod firesc; natural. 2) Conform prevederilor; cum trebuie. /<fr. normal, lat. normalis, it. normale
NORM├üL2 ~─â (~i, ~e) 1) Care este ├«n concordan╚Ť─â cu norma; conform normei; firesc; natural; obi╚Önuit. Condi╚Ťii ~e. ÔŚŐ ├Än mod ~ de obicei; de regul─â. 2) (despre fiin╚Ťe vii) Care este ├«n conformitate cu normele speciei sale (din punct de vedere fizic ╚Öi psihic). Copil ~. 3) ╚Öi substantival: ╚ścoal─â ~─â ╚Öcoal─â unde se preg─âtesc ├«nv─â╚Ť─âtori pentru ╚Öcoala primar─â. /<fr. normal, lat. normalis, it. normale
NORMÁLĂ ~e f. Dreaptă perpendiculară dusă pe tangentă la o curbă, în punctul de contact. /<fr. normal, lat. normalis, it. normale
normal a. care serv─â de regul─â: s─ân─âtatea e starea normal─â a omului; ╚Öcoala normal─â, menit─â a forma ├«nv─â╚Ť─âtori.
* norm├íl, -─â adj. (lat. normalis. V. anormal). Conform norme─ş, regular, obi╚Önuit: s─ân─âtatea e starea normal─â a omulu─ş. ╚ścoal─â normal─â, ╚Öcoal─â destinat─â s─â formeze institutor─ş ╚Öi profesor─ş. S.f. Geom. Linie vertical─â sa┼ş vertical─â: toate corpurile cad urm├«nd normala. Adv. ├Än mod normal: a se dezvolta normal.
NORMAL adj., adv. 1. adj. ├«ntreg, s─ân─âtos, zdrav─ân. (E╚Öti om ~, ├«╚Ťi dai seama ce ai f─âcut?) 2. adj. comun, obi╚Önuit. (Un om ~.) 3. adj. firesc, obi╚Önuit, regulat. (Puls ~.) 4. adj. firesc, natural, obi╚Önuit, (├«nv.) fire╚Ö, (fig.) curat. (Aici nu e lucru ~.) 5. adj. obi╚Önuit, ordinar. (Sesiune ~.) 6. adv. exact, regulat. (Trenul sose╚Öte ~.) 7. adv. absolut, bine├«n╚Ťeles, cert, desigur, fire╚Öte, garantat, indiscutabil, natural, negre╚Öit, ne├«ndoielnic, ne├«ndoios, precis, sigur. (Crezi c─â vine azi? ÔÇô ~!)
sunet (normal) de acordare v. camerton; diapazon (5); frecven╚Ť─â; hertz (Hz); ├«n─âl╚Ťime (1); sunet.
a o arde la normal expr. (de╚Ť.) a face ceva foarte bine
a o frige la normal expr. (de╚Ť.) a face ceva c├ót se poate de bine.

Normal dex online | sinonim

Normal definitie

Intrare: normal
normal adjectiv