nodoros definitie

18 definiții pentru nodoros

NODORÓS, -OÁSĂ adj. v. noduros.
NODURÓS, -OÁSĂ, noduroși, -oase, adj. 1. (Despre sfori, ațe, țesături) Care are (multe) noduri (1). 2. (Despre arbori, lemne, diverse plante) Cu noduri (2), plin de noduri. 3. (Despre ființe sau părți ale corpului lor) Cu articulații proeminente sau cu proeminențe; ciolănos. [Var.: (pop.) nodorós, -oásă adj.] – Nod + suf. -uros.
NODORÓS, -OÁSĂ adj. v. noduros.
NODURÓS, -OÁSĂ, noduroși, -oase, adj. 1. (Despre sfori, ațe, țesături) Care are (multe) noduri (1). 2. (Despre arbori, lemne, diverse plante) Cu noduri (2), plin de noduri. 3. (Despre ființe sau părți ale corpului lor) Cu articulații proeminente sau cu proeminențe; ciolănos. [Var.: (pop.) nodorós, -oásă adj.] – Nod + suf. -uros.
NODORÓS, -OÁSĂ adj. v. noduros.
NODURÓS, -OÁSĂ, noduroși, -oase, adj. 1. Cu noduri, plin de noduri. Făceau puțină umbră doi zarzări bătrîni, cu trunchiurile noduroase. SADOVEANU, O. VIII 221. Hîrîită, noduroasă stă în colb rîșnița veche. EMINESCU, O. I 84. 2. (Despre părți ale corpului) Cu noduri proeminente; cioturos, ciolănos. Picioarele lui noduroase și gîtuite par smulse din butuce. ARGHEZI, P. T. 10. Erau niște voinici noduroși care se plimbau prin munți ca pe moșia lor. AGÎRBICEANU, S. P. 16. Mîinile... noduroase de muncitor strîngeau voinicește coarnele plugului. SANDU-ALDEA, U. P. 7. – Variantă: nodorós, -oásă (SADOVEANU, O. VII 230, ALECSANDRI, P. P. 145) adj.
nodurós adj. m., pl. noduróși; f. noduroásă, pl. noduroáse
nodurós adj. m., pl. noduróși; f. sg. noduroásă, pl. noduroáse
NODUROÁSĂ s. v. golomăț.
NODURÓS adj. cioturos, (înv. și reg.) nodos. (Trunchi ~.)
NODURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre sfori, ațe etc.) Care are (multe) noduri. 2) (despre tulpini sau alte părți ale plantelor lemnoase) Care are (multe) cioturi; cioturos. Băț ~. 3) (despre persoane sau părți ale corpului lor) Care are articulații proeminente; cioturos. Degete ~oase. /nod + suf. ~uros
noduroasă f. plantă cu aspect noduros, cu florile adesea roșiatice sau violete (Dactylis glomerata).
noduros a. 1. plin de noduri; 2. fig. grosolan: vorbe noduroase PANN.
nodurós, și -orós, -oásă adj. (d. nod). Plin de nodurĭ, cĭoturos. S.f. O plantă gramineee care care crește pin fînețe și pădurĭ (dáctylis glomeráta).
noduroa s. v. GOLOMĂȚ.
NODUROS adj. cioturos, (înv. și reg.) nodos. (Trunchi ~.)
trestie-noduroa s. v. TRESTIE-DE-CÎMP.
Nodurosu’ s. invar. (er., obs.) penis.

nodoros dex

Intrare: noduros
nodoros
noduros adjectiv