nituit definitie

19 definiții pentru nituit

NITUÍ, nituiesc, vb. IV. Tranz. 1. A forma un al doilea cap al unui nit1 după ce acesta a fost trecut prin găurile pieselor care trebuie împreunate. 2. A împreuna, a fixa două sau mai multe piese cu ajutorul niturilor1. – Nit1 + suf. -ui.
NITUÍT1 s. n. Nituire. – V. nitui.
NITUÍT2, -Ă, nituiți, -te, adj. Prins, împreunat, fixat cu ajutorul niturilor1. ♦ Ferecat, țintuit, bătut cu... Cordon nituit. – V. nitui.
NITUÍ, nituiesc, vb. IV. Tranz. 1. A forma un al doilea cap al unui nit după ce acesta a fost trecut prin găurile pieselor care trebuie împreunate. 2. A împreuna, a fixa două sau mai multe piese cu ajutorul niturilor. – Nit + suf. -ui.
NITUÍT1 s. n. Nituire. – V. nitui.
NITUÍT2, -Ă, nituiți, -te, adj. Prins, împreunat, fixat cu ajutorul niturilor. ♦ Ferecat, țintuit, bătut cu... Cordon nituit. – V. nitui.
NITUÍ, nituiesc, vb. IV. Tranz. 1. A forma prin ciocănire sau prin apăsare un al doilea cap al nitului după ce a fost trecut prin găurile pieselor care trebuie împreunate. 2. A îmbina cu ajutorul niturilor două sau mai multe piese de metal. Podul a fost nituit piesă cu piesă. ◊ Refl. Fig. În inima neîncărcată se nituise pas cu pas, zi cu zi, o viclenie sănătoasă. POPA, V. 309.
NITUÍT1 s. n. Nituire. Nituitul plăcilor.
NITUÍT2, -Ă, nituiți, -te, adj. Care este prins cu nituri, împreunat, fixat cu ajutorul niturilor. ♦ Ferecat, bătut (II 4). Era un chimir lat, roșcat, nituit cu bani de aramă. STANCU, D. 21.
nituí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nituiésc, imperf. 3 sg. nituiá; conj. prez. 3 să nituiáscă
nituít s. n.
nituí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nituiésc, 3 sg. nituiéște, imperf. 3 sg. nituiá; conj. prez. 3 sg. și pl. nituiáscă
nituít s. n.
NITUÍT s. v. nituire.
A NITUÍ ~iésc tranz. (piese de metal) A împreuna cu ajutorul niturilor; a pune în nituri. /nit + suf. ~ui
nituì v. a turti vârful unui cuiu pe cealaltă parte a obiectului în care se bate. [V. nit].
nituĭésc v. tr. (d. nit). Fixez pin niturĭ.
NITUIT s. (TEHN.) nituire.
NITUÍT (< nitui) s. n. Mașină de ~ = mașină-unealtă destinată efectuării nituirilor.

nituit dex

Intrare: nitui
nitui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: nituit (adj.)
nituit 1 adj. adjectiv
Intrare: nituit (s.n.)
nituit 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular