NITRIFICÁ, pers. 3 nitrifică, vb. I. Refl. (Despre amoniacul din sol) A se transforma prin oxidare, sub acțiunea unor bacterii, în azotați folosiți de plante la sinteza materiei organice. – După fr. nitrifier.

NITRIFICÁRE, nitrificări, s. f. Acțiunea de a se nitrifica și rezultatul ei. – V. nitrifica.

NITRIFICÁ, pers. 3 nitrifică, vb. I. Refl. (Despre amoniacul din sol) A se transforma prin oxidare, sub acțiunea unor bacterii, în azotați folosiți de plante la sinteza materiei organice. – După fr. nitrifier.

NITRIFICÁRE, nitrificări, s. f. Acțiunea de a se nitrifica și rezultatul ei. – V. nitrifica.

NITRIFICÁ, pers. 3 nitrífică, vb. I. Tranz. A produce o nitrificare.

NITRIFICÁRE, nitrificări, s. f. Procesul de oxidare a amoniacului rezultat din descompunerea compușilor animali și vegetali de către microorganismele din sol, cu producere de nitrați.

NITRIFICÁ, pers. 3 nitrífică, vb. I. Tranz. A produce o nitrificare. – După fr. nitrifier.

nitrificá (a ~) (ni-tri-) vb., ind. prez. 3 nitrífică

nitrificáre (ni-tri-) s. f., g.-d. art. nitrificắrii; pl. nitrificắri

nitrificá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 3 sg. nitrífică

nitrificáre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. nitrificării; pl. nitrificări

NITRIFICÁRE s. (BIOL.) nitrificație. (~ amoniacului.)

NITRIFICÁ vb. I. tr. A produce o nitrificare. ♦ refl. A suferi procesul de nitrificare. [P.i. nitrífic, 3,6 -că. / după fr. nitrifier].

NITRIFICÁRE s.f. Proces de oxidare a amoniacului, produs prin descompunerea compușilor animali și vegetali de către microorganismele din sol; nitrificație. [< nitrifica].

NITRIFICÁ vb. tr. a produce o nitrificare. (după fr. nitrifier)

NITRIFICÁRE s. f. transformare a amoniacului și a compușilor de amoniac din sol în nitrați, sub influența unor bacterii; nitrificație. (< nitrifica)

A SE NITRIFICÁ pers. 3 se nitrífică intranz. (despre amoniacul din sol) A se transforma în nitrați. /După fr. nitrifier

* nitrífic, a -á v. tr. (nitru și -fic din edific). Prefac în nitru.