Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

63 defini╚Ťii pentru nimic

NEM├ŹCA pron. neg., adv., s. f. v. nimic.
NEM├ŹC─é pron. neg., adv., s. f. v. nimic.
NIM├ŹC, (I) pron. neg., adv., (II) nimicuri, s. n. I. 1. Pron. neg. (Indic─â inexisten╚Ťa unui lucru, a unui fapt etc.) Niciun lucru; spec. niciun cuv├ónt, niciun sunet, niciun zgomot; niciun lucru r─âu, defavorabil, primejdios. ÔÖŽ Loc. adj. De nimic = a) care este f─âr─â nicio valoare, f─âr─â importan╚Ť─â, m─ârunt; b) (despre oameni) lipsit de orice merit; lipsit de caracter; tic─âlos, necinstit. ÔŚŐ Loc. adv. Pe nimic = (aproape) gratuit, degeaba. ├Äntru (sau cu) nimic = ├«n niciun fel, deloc. 2. Adv. (├Änv. ╚Öi pop.) Defel, deloc, nicidecum; c├ótu╚Öi de pu╚Ťin, ├«n niciun fel. A Expr. A nu avea nimic a face = a nu avea nicio leg─âtur─â (imul cu altul). II. S. n. 1. (Adesea la pl.) Lucru, fiin╚Ť─â, fapt─â sau vorb─â f─âr─â valoare; fleac. ÔŚŐ Loc. adv. (Reg.) Pe o nimic─â pe ceas = ├«ntr-o clip─â, repede. ÔŚŐ Expr. O nimica toat─â = ceva de foarte mic─â importan╚Ť─â sau valoare,f─âr─â nicio ├«nsemn─âtate. 4- Fig. Lips─â de merit; nimicnicie, z─âd─ârnicie. 2. Fig. (Mai ales art.) Neant, nefiin╚Ť─â; haos. [Var.: nim├şca, (reg.) nim├şc─â, nem├şca, nem├şc─â pron. neg., adv., s. f.] ÔÇô Lat. nemica.
NIM├ŹCA pron. neg., adv., s. f. v. nimic.
NIM├ŹC─é pron. neg., adv., s. f. v. nimic.
NEM├ŹCA pron. neg., adv., s. f. v. nimic.
NEM├ŹC─é pron. neg., adv., s. f. v. nimic.
NIM├ŹC, (I) pron. neg., adv., (II) nimicuri, s. n. I. 1. Pron. neg. Nici un lucru; spec. nici un cuv├ónt, nici un sunet, nici un zgomot; nici un lucru r─âu, defavorabil, primejdios. ÔŚŐ Loc. adj. De nimic = a) care este f─âr─â nici o valoare, f─âr─â importan╚Ť─â, m─ârunt; b) (despre oameni) lipsit de orice merit; lipsit de caracter; tic─âlos, necinstit. ÔŚŐ Loc. adv. Pe nimic = (aproape) gratuit, degeaba. ├Äntru (sau cu) nimic = ├«n nici un fel, deloc. 2. Adv. (├Änv. ╚Öi pop.) Defel, deloc, nicidecum; c├ótu╚Öi de pu╚Ťin, ├«n nici un fel. ÔŚŐ Expr. A nu avea nimic a face = a nu avea nici o leg─âtur─â (unul cu altul). II. S. n. 1. (Adesea la pl.) Lucru, fiin╚Ť─â, fapt─â sau vorb─â f─âr─â valoare; fleac. ÔŚŐ Loc. adv. (Reg.) Pe o nimic─â pe ceas = ├«ntr-o clip─â, repede. ÔŚŐ Expr. O nimica toat─â = ceva de foarte mic─â importan╚Ť─â sau valoare, f─âr─â nici o ├«nsemn─âtate. ÔÖŽ Fig. Lips─â de merit; nimicnicie, z─âd─ârnicie. 2. Fig. (Mai ales art.) Neant, nefiin╚Ť─â; haos. [Var.: nim├şca, (reg.) nim├şc─â, nem├şca, nem├şc─â pron. neg., adv., s. f.] ÔÇô Lat. nemica.
NIM├ŹCA pron. neg., adv., s. f. v. nimic.
NIM├ŹC─é pron. neg., adv., s. f. v. nimic.
NEM├ŹC─é pron. neg. v. nimic1.
NIM├ŹC 1 pron. neg. (╚śi ├«n forma nimica) 1. Nici un lucru. Grigore Iuga ├«l privi o clip─â ╚Öi nu r─âspunse nimic. REBREANU, R. I 43. Ce era boierul de sfat, Cosma ╚śerpe? Nimic. Un r─âz─â╚Ö. DELAVRANCEA, A. 103. C─âci nimic nu se ├«nt├«mpl─â ├«n ├«ntinderea pustie. EMINESCU, O. I 133. ÔŚŐ Loc. adv. Pe nimic = aproape gratuit, f─âr─â o contravaloare corespunz─âtoare. ├Äntru (sau cu) nimic = ├«n nici un fel, de fel, de loc. Cei doi trec─âtori din Piscul Voivodesei nu se deosebeau ├«ntru nimic de ceilal╚Ťi. C. PETRESCU, A. 322. ÔŚŐ Loc. adj. De nimic = f─âr─â valoare, f─âr─â importan╚Ť─â, m─ârunt; (despre oameni) lipsit de merite, ╚Öters, netrebnic. Aceasta nu-l ├«mpiedic─â s─â aib─â admira╚Ťie pentru un om de nimic. C. PETRESCU, C. V. 174. Adesea, lucruri de nimic ├«l impresionau puternic. VLAHU╚Ü─é, O. A. 316. Usc─â╚Ťiv a╚Öa cum este, g├«rbovit ╚Öi de nimic, Universul f─âr─â margini e ├«n degetul lui mic. EMINESCU, O. I 132. 2. (Adverbial, ├«nvechit ╚Öi regional) De fel, de loc, nicidecum. Nu le p─âsa nimic de focul zmeoaicei. ISPIRESCU, L. 26. Nu-╚Ťi fie fric─â nimic. GORJAN, H. I 22. ÔÇô Variante: nim├şca, nim├şc─â (C. PETRESCU, ├Ä. II 141, CO╚śBUC, P. II 158, EMINESCU, O. I 38), (├«nvechit) nem├şc (CREANG─é, A. 16), nem├şc─â (P─éUN-PINCIO, P. 49, GOROVEI, C. 164) pron. neg.
NIM├ŹC 2, nimicuri, s. n. 1. (Mai ales la pl.) Lucru sau vorb─â f─âr─â valoare, f─âr─â importan╚Ť─â, de pu╚Ťin─â valoare, ne├«nsemnat; fleac, bagatel─â. Le ├«mp─âr╚Ťea bomboane, gravuri, cutii, creioane colorate ╚Öi tot ce avea acolo; tot tezaurul ei de nimicuri scumpe. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 37. Aducerile-aminte pe suflet cad ├«n picuri, Rede╚Ötept├«nd ├«n fa╚Ť─â-mi trecutele nimicuri. EMINESCU, O. I 107. Negu╚Ťitorii ├«╚Ťi v├«nd feluri de scumpe nimicuri. NEGRUZZI, S. I 326. 2. Fig. (De obicei ├«n forma articulat─â) Neant. Se poate ca bolta de sus s─â se sparg─â, S─â cad─â nimicul cu noaptea lui larg─â. EMINESCU, O. I 38. ÔÖŽ Lips─â de merit, nimicnicie. Genera╚Ťii ├«ntregi... vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, ╚Öi o bucat─â din care s─â sco╚Ťi un alt Eminescu nu se va mai g─âsi poate. CARAGIALE, O. III 235.
NIM├ŹCA2 s. f. sg. (╚śi ├«n forma nimic─â) Lucru sau vorb─â f─âr─â valoare; bagatel─â, nimic2 (1). I-a dat o nimica. ÔŚŐ Expr. Nimica toat─â = ceva de mic─â importan╚Ť─â, f─âr─â nici o ├«nsemn─âtate. ├Än prim─âvar─â se certar─â dintr-o nimica toat─â. DUMITRIU, P. F. 55. Lucra toat─â s─âpt─âm├«na ca un b─ârbat, pentru nimica toat─â. CREANG─é, A. 26. Nimica de vreme = timp foarte scurt, v. clip─â. Nu vorbise cu el ├«ntr-o s─âpt─âm├«n─â, c├«t vorbise acum ├«ntr-o nimica de vreme. DUMITRIU, P. F. 45. (Prin confuzie cu ┬źmic─â┬╗) Pe nimic─â pe ceas = pe mic─â pe ceas, v. mic─â4. Pe nimic─â pe ceas beam c├«te-un cof─âiel ├«ntreg de ap─â. CREANG─é, A. 15. ÔÇô Variant─â: nim├şc─â s. f. sg.
NIM├ŹCA 1 pron. neg. v. nimic1.
NIM├ŹC─é 2 s. f. sg. v. nimica2.
NIM├ŹC─é1 pron. neg. v. nimic1.
nim├şc1/(pop.) nim├şca pr.
nim├şc2 s. n., pl. nim├şcuri
nim├şca v. nim├şc
nim├şc/nim├şca pr.
nim├şc s. n., pl. nim├şcuri
NIM├ŹC adv. v. defel, deloc, nicicum, nicidecum.
NIM├ŹC pron., adv., s. 1. pron. (rar) nicic├ót. (Totul sau ~.) 2. adv. (pop. ╚Öi fam.) boac─â, (pop.) neam, (arg.) canci. (Nu ╚Ötie ~ la istorie.) 3. s. v. neant. 4. s. v. de╚Öert─âciune. 5. s. v. fleac. 6. s. v. m─ârun╚Ťi╚Ö. 7. s. (mai ales la pl.) v. palavr─â.
NIM├ŹC s. v. nulitate.
Nimic Ôëá tot
nim├şc adv. ÔÇô Deloc. ÔÇô Var. nimica, nemic(─â), ├«nv. Lat. nemß┐Ĺca (Diez, I, 276; Densusianu, Hlr., 164; Pu╚Öcariu 1181; Candrea-Dens., 1094; REW 5885), cf. v. ven. nemiga, v. fr. nemie, it. ne mica. ├Än limba veche, p─âstreaz─â sensul etimologic de ÔÇ×c├«tu╚Öi de pu╚ŤinÔÇŁ; nemica de arme nu sÔÇÖau apucat, ce de fug─â (Gr. Ureche); n-au mai r─âmas nemic─â verdea╚Ť─â (Dosoftei). Cf. mic─â. Der. nimic, s. n. (bagatel─â, micime, fleac); nimici, vb. (a anihila, a distruge, a suprima); nimicitor, adj. (distrug─âtor); nimicnicie, s. f. (vanitate, nulitate); nimiccie, s. f. (├«nv., nulitate).
NIM├ŹC1 adv. Nici c├ótu╚Öi de pu╚Ťin; deloc. [Var. nimica] /<lat. nemica
NIM├ŹC2 pron. neg. Nici un lucru; de nici un fel. ~ bun. ÔŚŐ Mai ~ aproape deloc; foarte pu╚Ťin. De ~ lipsit de valoare sau de importan╚Ť─â; m─ârunt; ne├«nsemnat. Pe ~ pe un pre╚Ť foarte redus; aproape degeaba. Pentru ~ ├«n lume ├«n nici un caz. [Var. nimica] /<lat. nemica
NIM├ŹC3 nim├şcuri n. 1) mai ales la pl. Lucru sau vorb─â lipsite de importan╚Ť─â; fleac; bagatel─â. ÔŚŐ (O) nimica toat─â a) ceva f─âr─â nici o ├«nsemn─âtate; b) cantitate ne├«nsemnat─â. 2) Lips─â de ├«nsemn─âtate; nimicnicie. 3) fig. mai ales art. Lips─â de existen╚Ť─â; nefiin╚Ť─â; inexisten╚Ť─â; neant. * Din nimic, tot nimic neav├ónd mijloace, nu po╚Ťi realiza ceva. [Var. nimica] /<lat. nemica
nimic├í, nim├şc, vb. IV (reg.) a t─âia m─ârunt, a m─ârun╚Ťi, a f─âr├ómi╚Ťa, a toca; a dumica.
nimic n. 1. niciun lucru: nimic nou; 2. lucru de foarte pu╚Ťin─â valoare: mai nimic; de nimic, mi╚Öel, p─âc─âtos: om de nimic; 3. pl. fleacuri: se g├ónde╚Öte la nimicuri. [Tras din nimica]. ÔĽĹ adv. nu ╚Ötie nimic.
nimica adv. nimic: nimica toată. [Vechiu-rom. nemica = lat. NE MICA, nicio fărâmă].
nem├şc─â V. nimic.
nim├şc, -├şca ╚Öi (rar) -├şc─â adv. (vrom. nemic─â, d. lat. ne mica [ne mica quidem] sa┼ş nec mica, nic─ş o f─ârm─âtur─â; it. pv. sp. miga, fr. mie. V. mic─â 2, denemic). Nic─ş un lucru sa┼ş nic─ş un lucru din cele c─âutate: ├«n lad─â nu era nimic, nimic alta (sa┼ş alta nimic) de c├«t un franc. Om de nimic, mi╚Öel, p─âc─âtos. Ma─ş nimica, aproape nimica (v. mir 1). A nu fi bun de nimica, a nu avea nic─ş o valoare. A da, a vinde, a cump─âra pe nimica (or─ş pe lucru de nimica), a da, a vinde, a cump─âra pe pre╚Ť prost or─ş bun. S.n., pl. ur─ş. Fleac: a asculta toate nimicurile. S.f. sing. Lucru ne├«nsemnat, fleac: toat─â afacerea se reduce la o nimica toat─â. V. neant.
nimic adv. v. DEFEL. DELOC. NICICUM. NICIDECUM.
NIMIC pron., adv., s. 1. pron. (rar) nicic├«t. (Totul sau ~.) 2. adv. (pop. ╚Öi fam.) boac─â, (Olt. ╚Öi Munt.) neam, (arg.) canci. (Nu ╚Ötie ~ la istorie.) 3. s. inexisten╚Ť─â, neant, nefiin╚Ť─â, (rar) negur─â, neunde, uitare, (├«nv.) nedereas─â, nefapt. A╚Öa-zisa lini╚Öte a ~cului.) 4. s. de╚Öert─âciune, inutilitate, nimicnicie, z─âd─ârnicie, (├«nv.) mi╚Öelie, nimicie. (Psalmistul afirm─â c─â totul e ~.) 5. s. bagatel─â, fleac, (fam.) moft, (fig.) juc─ârie. (E un ~ s─â fac asta.) 6. s. bagatel─â, chi╚Ťibu╚Ö, fleac, m─ârun╚Ťi╚Ö, prostie, (reg.) blagomanie, (fam.) moft. (Nu te lega de ~uri.) 7. s. (mai ales la pl.) fleac, palavr─â, (reg.) laf, marghiolie, (├«nv.) t├«ndale (pl.), (fam.) balivern─â, moft, parascovenie. (Spune tot felul de ~uri.)
nimic s. v. NULITATE.
AUT CAESAR, AUT NIHIL (lat.) ori cezar, ori nimic ÔÇô Principiu atribuit lui Cezar Borgia. Expresie a unei ambi╚Ťii nem─âsurate.
DE NIHILO FERI NIL POSSE (lat.) din nimic nu se poate face nimic ÔÇô Lucre╚Ťiu, ÔÇ×De rerum naturaÔÇŁ, 2, 287.
DIFFICILES NUGAE (lat.) nimicuri chinuite ÔÇô Mar╚Ťial, ÔÇ×EpigrameÔÇŁ, II, 86, 9. Ironie la adresa poe╚Ťilor care scriu cu mult─â trud─â versuri nereu╚Öite.
ES IST NICHTS SCHRECKLICHER, ALS EINE T├äTIGE UNWISSENHEIT (germ.) nimic nu este mai ├«nsp─âim├ónt─âtor ca ignoran╚Ťa activ─â ÔÇô Goethe, ÔÇ×Maximen und ReflexionenÔÇŁ.
EX NIHILO NIHIL (lat.) din nimic nu se na╚Öte nimic ÔÇô Lucre╚Ťiu, ÔÇ×De rerum naturaÔÇŁ, I, 149. Principiul cauzalit─â╚Ťii, preluat de la Epicur ╚Öi ├«nt├ólnit ╚Öi la al╚Ťi autori antici.
HOMO SUM: HUMANI NIL A ME ALIENUM PUTO (lat.) sunt om: nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e str─âin ÔÇô Teren╚Ťiu, ÔÇ×Heauton timorumenosÔÇŁ, act. I, scena 1, 25. Vers devenit expresie a sentimentului de solidaritate uman─â.
IN OMNIBUS ALIQUID, IN TOTO NIHIL (lat.) din toate c├óte pu╚Ťin, ├«n total nimic ÔÇô Cuno╚Ötin╚Ťe fragmentare ╚Öi superficiale nu pot da o cultur─â solid─â.
NE QUID NIMIS (lat.) nimic s─â nu fie prea mult ÔÇô Teren╚Ťiu, ÔÇ×AndriaÔÇŁ, 61. Traducerea latin─â a devizei ÔÇ×Meden aganÔÇŁ (M╬Ě╬┤╬ş╬Ż ß╝Ç╬│╬▒¤ů) ├«nscris─â pe frontonul templului din Delfi. ├Ändemn la cump─âtare, la p─âstrarea m─âsurii.
NIHIL EST ANNI VELOCIUS (lat.) nimic nu trece mai iute ca anii ÔÇô Ovidiu, ÔÇ×Metamorphoseon libriÔÇŁ, X, 250. V. ╚Öi Eheu! Fugaces... labuntur anni.
NIHIL EST IN INTELLECTU QUOD NON PRIUS FUERIT IN SENSU (lat.) nu exist─â nimic ├«n minte f─âr─â s─â fi fost mai ├«nainte ├«n sim╚Ťuri ÔÇô Principiu care rezum─â concep╚Ťia senzualist─â a lui J. Locke, ├«ndreptat ├«mpotriva teoriei carteziene a ideilor ├«nn─âscute.
NIL ACTUM CREDENS, CUM QUID SUPERESSET AGENDUM (lat.) nimic (nu poate fi) considerat ├«ncheiat, c├ót─â vreme mai r─âm├óne ceva de f─âcut ÔÇô Lucan, ÔÇ×PharsaliaÔÇŁ, II, 657.
NIL ADMIRARI (lat.) s─â nu te la╚Öi impresionat de nimic ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×EpistulaeÔÇŁ, I, 6, 1. P─âstrarea senin─ât─â╚Ťii ╚Öi a unei dispozi╚Ťii suflete╚Öti egale ├«n toate ├«mprejur─ârile este condi╚Ťia fericirii. Uneori expresia define╚Öte ╚Öi o atitudine de nep─âsare.
NIL MORTALIBUS ARDUM EST (lat.) nimic nu este imposibil muritorilor ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×OdeÔÇŁ, I, 3, 37. Omul, ├«n cutezan╚Ťa sa, ├«ncearc─â ╚Öi reu╚Öe╚Öte s─â ├«nf─âptuiasc─â lucruri care par a-i dep─â╚Öi puterile.
NIL NOVI SUB SOLE (lat.) nimic nou sub soare ÔÇô Solomon, ÔÇ×EclasiatulÔÇŁ, 1, 10.
NIL SINE MAGNO VITA LABORE DEDIT MORTALIBUS (lat.) f─âr─â mare trud─â via╚Ťa n-a dat oamenilor nimic ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×SatiraeÔÇŁ, I, 9, 60.
NIL TERRIBILE NISI IPSE TIMOR (lat.) nimic nu este de temut ├«n afar─â de ├«ns─â╚Öi teama ÔÇô Fr. Bacon, ÔÇ×De dignitate et augmentis scentiarumÔÇŁ, II.
NULLUM EST IAM DICTUM, QUOD NON SIT DICTUM PRIUS (lat.) nu s-a spus nimic care s─â nu fi fost spus mai ├«nainte ÔÇô Teren╚Ťiu, ÔÇ×EunuchusÔÇŁ, Prolog, 41. Ineditul ╚Öi originalitatea sunt ├«ntotdeauna relative.
OIDA ME UDEN IEDENAI (╬┐╬╣╬┤╬▒ ╬╝╬Á ╬┐¤ů╬┤╬Á¤ů ╬Á╬╣╬┤╬Á¤ů╬▒╬╣) (gr.) ╚Ötiu c─â nu ╚Ötiu nimic ÔÇô Maxim─â atribuit─â lui Socrate. Relev├ónd caracterul limitat ╚Öi relativ al cuno╚Ötin╚Ťelor omene╚Öti, g├ónditorul grec atribuie ├«ndoielii filozofice rolul de metod─â a cunoa╚Öterii de sine.
OMNIA MUTANTUR, NIHIL INTERIT (lat.) totul se transform─â, nimic nu piere ÔÇô Ovidiu, ÔÇ×Metamorphoseon libriÔÇŁ, XV, 165.
POST MORTEM, NIHIL EST (lat.) dup─â moarte nu e nimic ÔÇô Seneca, ÔÇ×TroadesÔÇŁ, 397.
RIEN NÔÇÖEST BEAU QUE LE VRAI (fr.) nimic nu e frumos ca adev─ârul ÔÇô Boileau, ÔÇ×├ëp├«tresÔÇŁ, IX, 43.
ÔÇ×Nihil sine DeoÔÇŁ (ÔÇ×Nimic f─âr─â DumnezeuÔÇŁ), deviz─â ├«nscris─â, ├«ncep├ónd din 1867, pe ╚Ötampile, monedele ╚Öi drapelele statului rom├ón p├ón─â ├«n 1947, c├ónd a fost ├«nl─âturat─â de regimul comunist.
NIMIC canci, ciuciu, din fa╚Ť─â, hoha, ioc, la ochi, mai mult de-o gr─âmad─â, m─âciuci, m─âciuci ├«n buci, nexam, nici bechi / boac─â / buc─â╚Ťic─â, nici pe dracu / pe naiba, oha, o laie, pielea sulii / pulii, s├ónge la tav─â.
nimica toat─â expr. fleac, lucru lipsit de importan╚Ť─â.
om de nimic expr. (peior.) om neserios, pe care nu te po╚Ťi bizui niciodat─â; om demn de dispre╚Ť.

Nimic dex online | sinonim

Nimic definitie

Intrare: nimic
nemic─â
nimica pronume negativ
nimic pronume negativ substantiv neutru
nimic─â
nemica