níci conj. – Exprimă negația. – Var. (înv.) nece, nice. Mr. niți, ninți megl. niți. Lat. nĕquĕ (Pușcariu 1179; Candrea-Dens., 1229; REW 5868), cf. prov., fr., cat., sp. ni, port. nem. – Comp. niciun, adj., negativ, cf. megl., mr. nițiun, istr. niciur, care presupun un lat. nĕquĕ unus (Diez, I, 290; Densusianu, Hlr., 164; Pușcariu 1179; Candrea-Dens., 1230; REW 5896), cf. v. fr. neisune, it. nessuno, sp. ningún; nicicînd, adv. (niciodată); nicicum, adv. (în nici un fel); niciodată, adv. (în nici o vreme); niciunde, adv. (în nici un loc). – Cf. nicăieri.