NEURÓM s. n. v. nevrom.

NEVRÓM, nevroame, s. n. Tumoare benignă foarte dureroasă, care se dezvoltă în țesutul sau pe traiectul unui nerv. [Var.: neuróm s. n.] – Din fr. névrome.

NEURÓM s. n. v. nevrom.

NEVRÓM, nevroame, s. n. Tumoare benignă foarte dureroasă, care se dezvoltă în țesutul sau pe traiectul unui nerv. [Var.: neuróm s. n.] – Din fr. névrome.

nevróm (ne-vrom) s. n., pl. nevroáme

nevróm s. n. (sil. -vrom), pl. nevroáme^[1]

NEURÓM s.n. (Med.) Tumoare benignă a nervului simpatic. [Pl. -oame, var. nevrom s.n. / < fr. neurome].

NEVRÓM s.n. v. neurom.

NEVRÓM s. n. tumoare care se dezvoltă în interiorul nervilor. (< fr. névrome)

NEVRÓM ~oáme n. Tumoare benignă, formată într-o structură a sistemului nervos. /<fr. néurome^[1]