Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru neutralizare

NEUTRALIZ├ü, neutralizez, vb. I. 1. Tranz. A pune ├«n imposibilitate de a se manifesta, a face inofensiv, a reduce la pasivitate, a paraliza; a anihila ac╚Ťiunea unei for╚Ťe prin alt─â for╚Ť─â contrar─â, a contracara, a z─âd─ârnici. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. (Lingv.) A determina sau a suferi o neutralizare. 2. Tranz. fact. ╚Öi refl. (Chim.) A (se) face neutru (4). 3. Tranz. (Fiz.) A compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare ╚Öi cel de ie╚Öire al unui amplificator electric. [Pr.: ne-u-] ÔÇô Din fr. neutraliser.
NEUTRALIZ├üRE, neutraliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) neutraliza. ÔÖŽ (Lingv.) Suprimarea, ├«n condi╚Ťii determinate, a unei opozi╚Ťii existente ├«ntre dou─â unit─â╚Ťi. [Pr.: ne-u-] ÔÇô V. neutraliza.
NEUTRALIZ├ü, neutralizez, vb. I. 1. Tranz. A pune ├«n imposibilitate de a se manifesta, a face inofensiv, a reduce la pasivitate, a paraliza; a anihila ac╚Ťiunea unei for╚Ťe prin alt─â for╚Ť─â contrar─â, a contracara, a z─âd─ârnici. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. (Lingv.) A determina sau a suferi o neutralizare. 2. Tranz. fact. ╚Öi refl. (Chim.) A (se) face neutru (4). 3. Tranz. (Fiz.) A compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare ╚Öi cel de ie╚Öire al unui amplificator electric. [Pr.: ne-u-] ÔÇô Din fr. neutraliser.
NEUTRALIZ├üRE, neutraliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) neutraliza. ÔÖŽ (Lingv.) Suprimarea, ├«n condi╚Ťii determinate, a unei opozi╚Ťii existente ├«ntre dou─â unit─â╚Ťi. [Pr.: ne-u-] ÔÇô V. neutraliza.
NEUTRALIZ├ü, neutralizez, vb. I. Tranz. 1. A pune ├«n imposibilitate de a se manifesta, a face inofensiv; a anihila, a anula, a z─âd─ârnici. A neutraliza ofensiva unei armate inamice. 2. (Chim.; cu privire la compu╚Öi) A face neutru (4). ÔÖŽ (Fiz.) A compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare ╚Öi cel de ie╚Öire al unui amplificator electric.
NEUTRALIZ├üRE, neutraliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a neutraliza. 1. Anihilare, anulare, z─âd─ârnicire a unei ac╚Ťiuni. 2. Opera╚Ťie de tratare a unui acid cu o baz─â, p├«n─â ce amestecul are o reac╚Ťie neutr─â.
!neutralizá (a ~) (ne-u-tra-) vb., ind. prez. 3 neutralizeáză
!neutralizáre (ne-u-tra-) s. f., g.-d. art. neutralizắrii; pl. neutralizắri
neutraliz├í vb. (sil. -tra-), ind. prez. 1 sg. neutraliz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. neutralize├íz─â
neutralizáre s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. neutralizării; pl. neutralizări
NEUTRALIZÁ vb. 1. v. anihila. 2. v. paraliza.
NEUTRALIZÁRE s. v. anihilare.
NEUTRALIZ├ü vb. I. tr. 1. A face neutru, inofensiv; a z─âd─ârnici (o ac╚Ťiune, o manifestare etc.). 2. A face neutru (4). ÔÖŽ A compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare ╚Öi cel de ie╚Öire al unui amplificator electric. ÔÖŽ tr., refl. (Lingv.) A determina sau a suferi o neutralizare. [< fr. neutraliser].
NEUTRALIZ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a neutraliza ╚Öi rezultatul ei; neutraliza╚Ťie. ÔÖŽ (Lingv.) Suprimarea ├«n anumite condi╚Ťii a unei opozi╚Ťii dintre dou─â unit─â╚Ťi lingvistice. ÔÖŽ Regim interna╚Ťional special la care este supus un teritoriu (sau anumite ape). [< neutraliza].
NEUTRALIZ├ü vb. I. tr. 1. a face neutru, inofensiv; a z─âd─ârnici (o ac╚Ťiune). 2. a compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare ╚Öi cel de ie╚Öire al unui amplificator electric. II. tr., refl. 1. a (se) face neutru (4). 2. (lingv.) a determina, a suferi o neutralizare. (< fr. neutraliser)
NEUTRALIZ├üRE s. f. 1. ac╚Ťiunea de a (se) neutraliza. 2. suprimare ├«n anumite condi╚Ťii a unei opozi╚Ťii dintre dou─â unit─â╚Ťi lingvistice. 3. regim interna╚Ťional special la care este supus un teritoriu. (< neutraliza)
A NEUTRALIZ├ü ~├ęz tranz. 1) A lipsi de posibilitatea de a se manifesta activ; a face neutru, inofensiv. 2) (compu╚Öi chimici) A face s─â devin─â neutru. ~ o solu╚Ťie. 3) (corpuri fizice) A lipsi de sarcin─â electric─â. [Sil. ne-u-] /<fr. neutraliser
A SE NEUTRALIZ├ü m─â ~├ęz intranz. A deveni neutru. [Sil. ne-u-] /<fr. neutraliser
neutraliz├á v. 1. a face neutr─â o sare printrÔÇÖo opera╚Ťiune chimic─â; 2. a deveni neutru, a se anula.
* neutraliz├ęz v. tr. Fac neutral. Chim. Fac neutru: a neutraliza un acid. Fig. Z─âd─ârnicesc: a neutraliza planurile cu─şva.
NEUTRALIZA vb. 1. a anihila, a anula, a contracara, a împiedica, a zădărnici. (A ~ efectele nefaste ale...) 2. a anula, a paraliza. (Sfiala îi ~ orice mișcare.)
NEUTRALIZARE s. anihilare, anulare, contracarare, împiedicare, zădărnicire. (~ efectelor negative ale...)
NEUTRALIZ├üRE (< neutraliza) s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a (se) neutraliza. 2. (Dr.) Hot─âr├óre luat─â de mai multe state, printr-o conven╚Ťie interna╚Ťional─â, de a nu transforma un anumit teritoriu ├«n teatru de r─âzboi sau ├«n baz─â militar─â. 3. (CHIM.) Reac╚Ťie dintre un acid ╚Öi o baz─â, care decurge (├«n general cu formare de sare ╚Öi ap─â) p├ón─â la atingerea punctului de echivalen╚Ť─â (pH = 7), la care solu╚Ťia rezultat─â nu mai prezint─â nici propriet─â╚Ťi de acid ╚Öi nici propriet─â╚Ťi de baz─â. 4. (LINGV.) Fenomen care const─â ├«n suprimarea, ├«n anumite condi╚Ťii, a unei opozi╚Ťii existente ├«ntre dou─â unit─â╚Ťi lingvistice.
NEUTRALIZ├üRE s. f. (< neutraliz├í < fr. neutraliser): suprimare, ├«n anumite condi╚Ťii, a unei opozi╚Ťii existente ├«ntre dou─â unit─â╚Ťi lingvistice. Astfel, ├«n limba rom├ón─â, opozi╚Ťia dintre consoanele s (surd─â) ╚Öi z (sonor─â) se neutralizeaz─â (se anuleaz─â) ├«naintea consoanei b: sbir (cf. fr. sbire) devine zbir. Sufixele augmentative -oi, -oaie ╚Öi -oaic─â sunt neutralizate atunci c├ónd sunt utilizate la formarea unor masculine sau feminine (unele inexistente): cintezoi, vulpoi; cu╚Ťitoaie, Mircioaia, Vl─âdoaia; cerboaic─â, lupoaic─â etc.; sufixele diminutivale, atunci c├ónd sunt folosite la formarea unor substantive ce denumesc specii de plante sau de animale, cu totul diferite de ale cuvintelor-baz─â, sau la formarea unor nume de lucruri, de ocupa╚Ťii feminine, de m├ónc─âruri, comune sau proprii: -a╚Ö ├«n topora╚Ö, trandafira╚Ö (soi de trandafir), moruna╚Ö (specie de pe╚Öte), Andreia╚Ö, Grigora╚Ö etc.; -el ├«n clopo╚Ťel (specie de plant─â), mo╚Önegel, Costel, Ionel etc.; -ic─â ├«n lum├ón─âric─â, Ionic─â etc.; -i╚Ť─â ├«n garofi╚Ť─â, l─âm├ói╚Ť─â, romani╚Ť─â, c─ân─âri╚Ť─â, porumbi╚Ť─â, casieri╚Ť─â, doctori╚Ť─â, furculi╚Ť─â, linguri╚Ť─â etc.; -oar─â ├«n s─âlcioar─â, ro╚Öioar─â (specie de pe╚Öte), c─âprioar─â etc.; -(i)╚Öor, -(i)╚Öoar─â ├«n nem╚Ťi╚Öor, r─â╚Ťi╚Öoar─â, peri╚Öoare etc.; -uli╚Ť─â ├«n punguli╚Ť─â; -u╚Ö(─â) ├«n c─âld─âru╚Ö─â, cercelu╚Ö, ╚Ťig─ânu╚Ö, c─âlu╚Ö, piept─ânu╚Ö etc.; -u╚Ť(─â) ├«n panglicu╚Ť─â, p─âr─âlu╚Ť─â, s─âniu╚Ť─â, P─âtru╚Ť, M─âriu╚Ťa etc.

Neutralizare dex online | sinonim

Neutralizare definitie

Intrare: neutraliza
neutraliza verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -tra-
Intrare: neutralizare
neutralizare substantiv feminin
  • silabisire: -tra-