neuron definitie

11 definiții pentru neuron

NEURÓN, neuroni, s. m. Element structural și funcțional de bază al sistemului nervos compus dintr-un corp celular protoplasmatic, care conține un nucleu, și din prelungiri protoplasmatice; neurocit. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurone.
NEURÓN, neuroni, s. m. Element structural și funcțional de bază al sistemului nervos compus dintr-un corp celular protoplasmatic, care conține un nucleu, și din prelungiri protoplasmatice; neurocit. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurone.
NEURÓN, neuroni, s. m. Celulă nervoasă. Studiul microscopic al țesutului nervos a arătat că în structura sa intră celule nervoase, de formă variată, numite neuroni. ANATOMIA 29.
neurón (ne-u-) s. m., pl. neuróni
neurón s. m. (sil. ne-u-), pl. neuróni
NEURÓN s. (ANAT.) neurocit.
NEURÓN s.m. (Biol.) Celulă nervoasă; neurocit. [< fr. neurone, cf. gr. neuron – nerv].
NEURÓN s. m. celulă nervoasă; neurocit. (< fr. neurone)
NEURÓN ~i m. Celulă nervoasă. [Sil. ne-u-] /<fr. neurone
NEURON s. (ANAT.) neurocit.
NEURON (< fr. {i}; {s} gr. neuron „nerv”) s. m. (HIST.) Celulă nervoasă (element de bază al sistemului nervos) specializată în conducerea impulsurilor nervoase, compusă dintr-un corp celular numit perikarion și din prelungiri protoplasmatice de două tipuri: axon sau cilindru-ax unic, de obicei lung, și dendrite, de obicei multiple și scurte; neurocit. La naștere, omul are între 10 și 100 de miliarde de n.

neuron dex

Intrare: neuron
neuron substantiv masculin
  • silabisire: ne-u-