NEGRICIÓS, -OÁSĂ, negricioși, -oase, adj. De o culoare care se apropie de negru, care bate în negru; negriu, negruț. ♦ (Despre oameni) Cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheș. – Negru + suf. -icios.

NEGRICIÓS, -OÁSĂ, negricioși, -oase, adj. De o culoare care se apropie de negru, care bate în negru; negriu, negruț. ♦ (Despre oameni) Cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheș. – Negru + suf. -icios.

NEGRICIÓS, -OÁSĂ, negricioși, -oase, adj. De o culoare care se apropie de negru, care bate în negru. Se cufundă și el în rîul de trupuri îmbrăcate în postavuri negricioase, zdrențuite, și se topi numaidecît. DUMITRIU, B. F. 108. Licăreau luminile portului și se vedea ca o fîșie negricioasă apa Niprului. SAHIA, U.R.S.S. 181. ♦ (Despre oameni și despre părți ale corpului lor) Cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; oacheș, brun, brunet. Directorul... era negricios, bondoc și foarte gras. PAS, Z. I 283. Vine de peste deal de la Mănăstireni un romîn mărunțel și negricios. SADOVEANU, O. VIII 188. Postelnicul vîrî cartea la brîu și lovi din palmele lui negricioase, mici și subțiri. CAMIL PETRESCU, O. I 29. ◊ (Substantivat) Se bălăbănea, acum, în mijlocul negricioșilor care... erau de meserie fierari. PAS, L. I 256.

negriciós (ne-gri-cios) adj. m., pl. negricióși; f. negricioásă, pl. negricioáse

negriciós adj. m. (sil. -gri-cios), pl. negricióși; f. sg. negricioásă, pl. negricioáse

NEGRICIÓS adj. 1. v. brunet. 2. măsliniu. (Un obraz ~.)

Negricios ≠ bălai

NEGRICIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are culoare apropiată de cea neagră; care bate în negru. 2) (despre persoane) Care are părul și pielea de culoare închisă; oacheș; smolit; brunet. /negru + suf. ~icios

negricios a. care bate în negru.

negricĭós, -oásă adj. Cam negru: om negricĭos la față, făină negricĭoasă.

NEGRICIOS adj. brun, brunet, oacheș, tuciuriu, (rar) țigănatic, țigănos, (înv. și pop.) smolit, (pop.) negriu, (reg.) negros, (Transilv.) bărnaci, (glumeț sau ir.) balaoacheș. (Om ~; o față ~.)