GÂNDÁC, gândaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele. ◊ Compuse: gândac-de-casă (sau -de-bucătărie, -negru) = șvab1; gândac-de-frasin (sau gândacul-frasinului) = cantaridă; gândac-de-mai = cărăbuș; gândac-de-făină = morar; gândac-de-Colorado = insectă coleopteră de culoare galbenă-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, dăunătoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin „de mătase”) Vierme-de-mătase. – Cf sb. gundelj.
NEGRÍ, negresc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și pop.) A (se) înnegri. – Din negru.
NEGRU, NEÁGRĂ, negri, -e, adj., s. n., s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte, ființe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai închisă nuanță. ♦ Pâine neagră = pâine mai închisă la culoare, făcută din faină integrală. Vin negru = vin de culoare roșu-închis. Rasă neagră = rasa negroidă. Cutie neagră = a) aparatură protejată instalată în avioane, care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului în vederea elucidării cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a cărui structură internă este necunoscută. Principiul cutiei negre = renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior. ◊ Expr. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care aparține rasei negride; p. ext. cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheș. ♦ (Pop.) Murdar, nespălat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; întunecat, obscur. ♦ Preț negru = preț de speculă; suprapreț. Post negru = post foarte sever, fără nicio mâncare sau băutură. ◊ Loc. adv. La negru = cu preț de speculă. ♦ (Despre oameni) Livid, pământiu la față; fig. foarte supărat sau furios. ♦ Fig.Trist, apăsător, deprimant, dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața. 3. Fig. Rău (la inimă), crud, hain. ♦ Grozav, teribil, cumplit; rușinos, dezonorant. ♦ Magie neagră - magie (1) prin care unele persoane pretind că pot săvârși fapte miraculoase invocând spiritele și mai ales forțele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflectă lumina; culoare neagră (I 1). ◊ Expr. (A se îmbrăca) în negru = (a se îmbrăca) în haine de culoare neagră sau în doliu. Negru pe alb = în mod sigur, clar, neîndoios; în scris. A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.). A face albul negru - a încerca să dovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mâhnire, jale. ◊ Expr. A vedea (totul) în negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie colorantă de culoare neagră (I 1); vopsea neagră. ◊ Negru-de-fum = pulbere compusă din particule de carbon fin divizate, obținută prin arderea cu cantități insuficiente de aer a unor hidrocarburi și folosită în special în industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice și a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilină = substanță colorantă de culoare neagră (I 1), care se formează de obicei direct pe fibrele de bumbac, prin oxidarea catalitică a anilinei. Negru animal = cărbune extras din substanțe organice. ♦ Compuse: negru-moale = soi de viță-de-vie autohton, cu ciorchinii cilindrici bătuți, cu bobul negru-violet, sferic și brumat, cu pielița subțire. Negru-vârtos = soi de viță-de-vie autohton, cu ciorchinii mărunți, ramificați și cu bobul negru-violaceu, sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Bărbat care aparține rasei negre (I 1). ◊ (Fam.) Persoană folosită (și plătită) de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucrări (care cer o calificare superioară). 4. S. n. Murdărie, jeg. ◊ Expr. (Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc. – Lat. niger, -gra, -grum.
GÂNDÁC, gândaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele. ◊ Compuse: gândac-de-casă (sau -de-bucătărie, -negru) = șvab1; gândac-de-frasin (sau gândacul-frasinului) = cantaridă; gândac-de-mai = cărăbuș; gândac-de-făină = morar; gândac-de-Colorado = insectă coleopteră de culoare galbenă-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, dăunătoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin „de mătase”) Vierme-de-mătase. – Cf. scr. gundelj.
NEGRÍ, negresc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și pop.) A (se) înnegri. – Din negru.
NÉGRU, NEÁGRĂ, negri, -e, adj., s. n., s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte, ființe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai închisă nuanță. ◊ Pâine neagră = pâine mai închisă la culoare, făcută din făină integrală. Vin negru = vin de culoare roșu-închis. Cutie neagră = a) aparatură protejată instalată în avioane, care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului în vederea elucidării cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a cărui structură internă este necunoscută. Principiul cutiei negre = renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior. ◊ Expr. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care aparține rasei negride; p. ext. cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheș. ♦ (Pop.) Murdar, nespălat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; întunecat, obscur. ◊ Preț negru = preț de speculă; suprapreț. Post negru = post foarte sever, fără nici o mâncare sau băutură. ◊ Loc. adv. La negru = cu preț de speculă. ♦ (Despre oameni) Livid, pământiu la față; fig. foarte supărat sau furios. ♦ Fig. Trist, apăsător, deprimant, dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața. 3. Fig. Rău (la inimă), crud, hain. ♦ Grozav, teribil, cumplit; rușinos, dezonorant. ◊ Magie neagră = magie (1) prin care unele persoane pretind că pot săvârși fapte miraculoase invocând spiritele și mai ales forțele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflectă lumina; culoare neagră (I 1). ◊ Expr. (A se îmbrăca) în negru = (a se îmbrăca) în haine de culoare neagră sau în doliu. Negru pe alb = în mod sigur, clar, neîndoios; în scris. A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.). A face albul negru = a încerca să dovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mâhnire, jale. ◊ Expr. A vedea (totul) în negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie colorantă de culoare neagră (I 1); vopsea neagră. ◊ Negru de fum = pulbere compusă din particule de carbon fin divizate, obținută prin arderea cu cantități insuficiente de aer a unor hidrocarburi și utilizată în special în industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice și a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilină = substanță colorantă de culoare neagră (I 1), care se formează de obicei direct pe fibrele de bumbac, prin oxidarea catalitică a anilinei. Negru animal = cărbune extras din substanțe organice. ♦ Compuse: negru-moale = soi de viță de vie autohton, cu ciorchinii cilindrici bătuți, cu bobul negru-violet, sferic și brumat, cu pielița subțire. Negru-vârtos = soi de viță de vie autohton, cu ciorchinii mărunți, ramificați și cu bobul negru-violaceu, sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Bărbat care aparține rasei negre (I 1). ♦ (Fam.) Persoană folosită (și plătită) de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucrări (care cer o calificare superioară). 4. S. n. Murdărie, jeg. ◊ Expr. (Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc. – Lat. niger, -gra, -grum.
GÎNDÁC, gîndaci, s. m. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor. În mijlocul odăiei, apărie pe jos, gunoi și gîndaci fojgăind în toate părțile. CREANGĂ, A. 134. Flori cîntau în aer cu frunze îngreuiete de gîndaci ca pietre scumpe și murmurul lor împlea lumea de un cutremur voluptos. EMINESCU, N. 66. Printre luncile de roze și de flori mîndre dumbrave Zbor gîndaci ca pietre scumpe. id. O. IV 125. ◊ Compuse: gîndac-de-casă (-de-bucătărie sau negru) = șvab; gîndac-de-frasin = cantaridă; gîndac-de-mai = cărăbuș; gîndac-de-Colorado = insectă care produce stricăciuni culturilor de cartofi.
ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi cu negru, a acoperi cu o culoare neagră, a da cu negru; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. Amurgul înnegrise zarea, S-auzea-n departe tremurat cîntarea Buciumului jalnic. COȘBUC, P. I 249. Se necăji și șterse versul tot, îl înnegri bine, ca să nu se mai poată citi. VLAHUȚĂ, O. A. III 78. ♦ A murdări, a păta. Ai înnegrit-o [cămașa] de nu știu zău, cum am s-o scot din boală. REBREANU, I. 45. ♦ Fig. (Despre lucruri negre) A face să pară lucrurile înconjurătoare de culoare neagră. Stoluri de ciori înnegresc ramurile copacilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 34. ♦ Intranz. și Refl. A prinde o culoare neagră, a deveni negru; fig. (despre plante) a se veșteji. Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbinit. ALECSANDRI, P. P. 284. Abia noaptea înnegrește, și vroi zori să se ivească. CONACHI, P. 103. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza de soare. 2. Intranz. A părea, a se arăta de culoare neagră (detașîndu-se pe un fond deschis). Pe-o culme ușoară, înnegrea un pîlc de mărăcini. SADOVEANU, O. A. III 54. ♦ A-și pierde strălucirea, a păli, a deveni mohorît. Și luna înnegrește și ceru-ncet se pleacă. EMINESCU, O. I 95. 3. Tranz. Fig. A acoperi hîrtia cu slove; a scrie. Cu gîndiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini, Și-ale cărții, și-ale vieții Chiar în zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292. 4. Tranz. Fig. A descrie (pe cineva) în culori negre, a vorbi de rău; a ponegri. Dușmanii mei se înmulțesc... Aleargă toți și mă-nnegresc. MACEDONSKI, O. I 37. Cu gardu m-au îngrădit, Cu vorba m-au înnegrit. TEODORESCU, P. P. 317. – Variantă: negrí (SBIERA, P. 227, NEGRUZZI, S. I 233, id. ib. II 221) vb. IV.
NEGRÍ vb. IV v. înnegri.
NÉGRU3, NEÁGRĂ, negri, -e, adj. 1. Care nu reflectă lumina, care are culoarea funinginii, a cărbunelui, a penelor corbului; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului. Foile de hîrtie au mers sub mușamaua neagră să țină tovărășie altei scrisori. C. PETRESCU, Î. II 32. Un flăcău cu negre plete și frumos cum nimeni nu-i. COȘBUC, P. I 180. Mîndra-mi rupse inima, Ea mi-o rupse, ea mi-o leagă, C-un fir de mătasă neagră. HODOȘ, P. P. 86. ◊ Ochi negri = ochi al căror iris are o culoare brun-închisă. Ochii vizitiului, negri, catifelați... erau grei. DUMITRIU, N. 33. Are barbă albă și ochi negri. SADOVEANU, O. III 221. Tu zeu cu ochii negri... o, ce frumoși ochi ai! EMINESCU, O. I 95. Pîine neagră = pîine mai închisă la culoare, făcută din făină integrală. Ei mîncau acasă, la mătușa lui care l-a crescut, numai pîine neagră. C. PETRESCU, C. V. 120. Vin negru = vin de culoare întunecată, de obicei roșu-închis. Rasă neagră = unul dintre marile grupuri de popoare în care e împărțită omenirea și care se caracterizează prin culoarea foarte închisă a pielii. Bilă neagră v. bilă2.Expr. A face albul negru = a înfățișa un lucru altfel decît este, a denatura, a falsifica. Ba e albă, ba e neagră v. alb2. Nici albă, nici neagră v. alb2. Negru pe alb v. alb2. A nu spune sau a nu zice cuiva (nici) «negri ți-s ochii» = a nu supăra cu nimic pe cineva, a nu se lega de cineva, a nu mustra, a nu face nici o imputare cuiva. [El] umblă în toate părțile fără să-i zică nimene: negri ți-s ochii! SEVASTOS, la TDRG. ♦ (Despre persoane) Cu pielea (părul, ochii) de culoare închisă; brunet, oacheș. Iancu, țiganul cel mare, negru și buzat, își făcea loc în cămașa lui roșie printre oșteni. SADOVEANU, O. VII 74. Un maior de artilerie, negru, cu dinții albi ce-i sticleau, printre buzele groase. BART, S. M. 27. ♦ (Regional, despre rufe și unele obiecte de îmbrăcăminte) Murdar, nespălat, înnegrit. Mi s-au strîns o mulțime de rufe negre. SBIERA, P. 307. Vine Barbul de la plug... Cu cămeșa neagră plumb. ȘEZ. I 143. 2. Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; întunecat, obscur. Și neguri cresc Din negre văi, Plutind pe munți. IOSIF, PATR. 66. Doar izvoarele suspină, Pe cînd codrul negru tace. EMINESCU, O. I 207. Aide, mîndro, aide, dragă, Să trecem măgura neagră La sfințitul soarelui. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 62. ◊ Fig. (Simbolizînd ceva rău, trist, urît, neplăcut, funest, apăsător) Problema privea mai ales exploatarea brațelor de muncă și starea de robie neagră a plugărimii. SADOVEANU, E. 52. Am cunoscut pe vremuri un scriitor de mare talent, care îmbătrînise în cea mai neagră sărăcie. VLAHUȚĂ, O. A. II 284. De greul negrei vecinicii, Părinte, mă dezleagă. EMINESCU, O. I 177. Să nu cazi la vreun loc rău, La loc rău și mult departe, În neagra străinătate. ALECSANDRI, P. P. 144. ◊ Vărsat negru v. vărsat. Bubă neagră v. bubă. Preț negru = preț de speculă; suprapreț. Bursă neagră v. bursă. Listă neagră = (într-un regim de oprimare politică) listă cuprinzînd nume de oameni care trebuie supravegheați de poliție. ◊ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist, foarte mîhnit. Ca să vadă și să creadă, Cum mi-i inima de neagră. HODOȘ, P. P. 81. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața. A strînge bani albi pentru zile negre = a face economii în timp de belșug, pentru a avea la nevoie. Post negru = post foarte sever, fără nici un fel de mîncare sau băutură. Am să țin post negru douăsprezece vineri în șir. SADOVEANU, B. 54. ♦ Fig. Ascuns, misterios. Poți face să scapere cremenea celei mai negre taine. SADOVEANU, D. P. 28. 3. Fig. Rău (la inimă), răutăcios, hain. Săraci ochișorii mei, Multă lume văz cu ei, Dar nu văz oameni d-ai mei, Ci tot negri străinei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 200.
NÉGRU1 s. n. 1. Culoarea unui corp care nu reflectă lumina; culoare neagră, întunecată. Să nu se năpustească o ceată de călăi pitulați în negrul codrului. C. PETRESCU, R. DR. 8. Vasul în goana lui nebună de pasăre de noapte... își moaie parcă vîrful aripilor desfăcute în negrul apei. BART, S. M. 15. Un costum roș se îmbină armonios cu negrul brazilor. IBRĂILEANU, A. 145. ◊ Expr. A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a i se tulbura (cuiva) vederea, a nu mai vedea bine de supărare, de mînie etc. De nu mă propteam de-un stîlp de la gărduț, cădeam; negru mi s-a făcut înaintea ochilor. MIRONESCU, S. A. 76. Și unde n-a început a mi se face negru pe dinaintea ochilor. CREANGĂ, A. 5. A vedea (totul) în negru = a fi pesimist. ♦ Veșmînt, îmbrăcăminte, acoperămînt de culoare neagră. În negru, și în lacrimi, prietenii-mi s-arată. MACEDONSKI, O. I 43. ♦ Fig. Întristare, mîhnire, jale. De cînd badea mi s-a dus, Negru-n curte mi s-a pus Și pe par și pe nuia Și pe inimioara mea! BIBICESCU, P. P. 118. 2. Materie care înnegrește, vopsea neagră. Pudra se topise de pe obraji, negrul curgea de sub gene. C. PETRESCU, C. V. 198. ◊ Negru de fum = cărbune obținut prin arderea cu cantități insuficiente de aer a unor substanțe organice, întrebuințat la prepararea unor vopsele negre. Negru de anilină = substanță colorantă obținută prin oxidarea unei sări de anilină. Negru animal = cărbune de natură organică, extras din substanțe organice. 3. Murdărie. Radu Comșa văzu că unghiile prietenului sînt netăiate, cu negru dedesubt. C. PETRESCU, Î. II 189. ◊ Expr. (Nici) cît (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) de loc. Aș păcătui de moarte, deacă o aș învinui numai cît e negru sub unghie. RETEGANUL, P. II 49. Da și din mîini și din picioare, cum se zice, și folos, nici cît negru sub unghie. ISPIRESCU, L. 207.
NÉGRU2, negri, s. m. Persoană care aparține rasei negre. Unii mulatri și negri au reușit să se elibereze în decursul secolului al XVIII-lea. RALEA, O. 29. Dansurile ei exotice, necunoscute, erau vechi jocuri de negri, pe care ea le învățase din copilărie în țara în care se născuse. BART, E. 364.
ȚAP, țapi, s. m. 1. Masculul caprei. ◊ Expr. (A sta) ca un țap logodit = (a fi sau a sta) țeapăn, prostit, aiurit. Ce te uiți așa la mine, ca un țap logodit? Poate-i fi amorezat. SADOVEANU, P. S. 83. Și tu? Ce stai ca un țap logodit? DELAVRANCEA, O. II 12. Țap ispășitor v. ispășitor. ◊ Compuse: țap-roșu = masculul căprioarei; căprior; țap-negru = masculul caprei-negre. 2. Pahar special de bere, cu o toartă, avînd o capacitate de 300 ml; conținutul unui astfel de pahar. 3. Numele unei constelații (între săgetător și vărsător).
álba-neágra (joc) (-nea-gra) s. f. art., neart. álbă-neágră
!ápă-neágră (glaucom) (pop.) (-nea-gră) s. f., g.-d. art. ápei-négre
brad-négru (-ne-gru) / brad-róșu (molid) s. m., pl. brazi-négri / brazi-róșii
búbă-neágră (dalac) (-nea-gră) s. f., g.-d. art. búbei-négre; pl. búbe-négre
cápră-neágră (capră sălbatică) (ca-pră-, nea-gră) s. f., g.-d. art. cáprei-négre; pl. cápre-négre
!gândác-négru (ne-gru) s. m., pl. gândáci-négri
máțe-négre (pește) (-ne-gre) s. m., pl. máțe-négre
măzăríche-neágră (plantă) (-nea-gră) s. f., g.-d. art. măzăríchii-négre
negrí (a ~) (înv., pop.) (ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. negrésc, imperf. 3 sg. negreá; conj. prez. 3 să negreáscă
négru2 (ne-gru) s. n., art. négrul
négru1 (ne-gru) adj. m., s. m., art. négrul, pl. négri, art. négrii; adj. f. neágră, pl. négre
!négru-de-fum (ne-gru-) s. n.
!négru-moále/neágră-moále (soi de viță-de-vie) (ne-gru-/nea-gră-) s. m. / s. f.
țap-négru (masculul caprei-negre) (-ne-gru) s. m., pl. țapi-négri
ápă-neágră (glaucom) s. f.
búbă-neágră s. f. (sil. -gră), pl. búbe-négre
cápră-neágră (specie sălbatică) s. f., g.-d. art. cáprei-négre; pl. cápre-négre
gândác-négru (specia) s. m. (sil. -gru)
máțe-négre s. m. invar. (sil. -gre)
măzăríche-neágră (bot.) s. f. (sil. -gră), g.-d. art. măzăríchii-négre
neágră-moále s. f.
negrí vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. negrésc, imperf. 3 sg. negreá; conj. prez. 3 sg. și pl. negreáscă
négru adj. m., s. m. (sil. -gru), art. négrul, pl. négri, art. négrii; f. sg. neágră, pl. négre
négru s. n. (sil. -gru), art. négrul
négru de fum s. n. + prep. + s. n. (sil. -gru)
négru-moále s. m. (sil. -gru)
țap-négru (specia sălbatică) s. m. (sil. -gru), pl. țapi-négri
AUR NÉGRU s. v. cărbune, petrol, țiței.
BUBAT NÉGRU s. v. vărsat negru.
BUBĂ-NEÁGRĂ s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
BURUIANĂ-DE-BUBĂ-NEÁGRĂ s. v. părul-fetei.
COACĂZ-NÉGRU s. v. struguri-negri.
GÂNDAC-NÉGRU s. v. mamornic.
ICRE NÉGRE s. pl. caviar.
LINTE-NEÁGRĂ s. v. orăstícă.
MARELE-NÉGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)
MAȚE-NÉGRE s. pl. v. scobar.
MĂZĂRICHE-NEÁGRĂ s. v. orăstică.
NÉGRU adj. v. apăsător, deprimant, dezolant, sumbru.
NÉGRU adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, violent.
NÉGRU s. v. beznă, întunecare, întunecime, întuneric, jeg, murdărie, necurățenie, negură, obscuritate.
NÉGRU adj., s. 1. adj. (pop.) păcuriu, (reg.) muriu, (înv.) ponegrit. (De culoare ~.) 2. adj. lai. (Oaie, lână ~.) 3. s. negreală, negreață, (rar) negrime, (reg.) cerneală. (De un ~ strălucitor.) 4. adj. înnegrit, (pop.) cernit. (Un obiect ~.) 5. adj. v. îndoliat. 6. s. (pop.) arap. (~ din Africa Centrală.) 7. adj. v. bronzat. 8. adj. v. întunecos. 9. adj. v. murdar.
PELINIȚĂ NEÁGRĂ s. v. pelinariță.
PITULICE-NEÁGRĂ s. v. purcelușă neagră.
RĂDĂCINĂ-NEÁGRĂ s. v. tătăneasă.
ȘTIR-NÉGRU s. v. pelinariță.
VÂNTUL NÉGRU s. v. austru.
VULTUR NÉGRU s. v. vultur bărbos, zăgan.
Negru ≠ alb, bălai
négru (neágră), adj.1. De culoarea funinginii. – 2. Brun, întunecat. – 3. Murdar. – 4. Nefast, funest. – 5. (S. m.) Arap, negroid. – Mr. negru, negur, megl., istr. negru. Lat. nĭgrum (Pușcariu 1167; Candrea-Dens., 1219; REW 5917); cf. it. nero, prov. negro, fr. noir, sp., port. negro. – Der. negreală, s. f. (calitatea de negru; vopsea neagră; nuanță de negru; Mold., Trans., cerneală); negreață, s. f. (negriciune), pe care Pușcariu 1166 și REW 5919 îl trimit la lat. nĭgritia; negri (var. înegri), vb. (a da culoare neagră; a întuneca; a detracta); negricios, adj. (aproape negru; brunet); negriciune, s. f. (negreață); negrilică (var. negrușcă), s. f. (chica-voinicului, Nigella arvensis), pentru sufix, cf. arăpușcă, femeiușcă, muierușcă (după Pușcariu, Dacor., VII, 468, negrușcă ar indica o încrucișare cu cernușcă); negroaică, s. f. (femeie neagră); negrioară, s. f. (brună); negriu, adj. (aproape negru); negritură, s. f. (îmbrăcăminte murdară); ponegri, vb. (a denigra), încrucișare a lui înegri cu sl. počruniti (Titin); ponegreală, s. f. (denigrare); ponegritor, adj. (denigrator). – Din rom. provin mag. nyégra „oaie neagră” (Edelspacher 20), ngr. νιάγϰρον „berbec negru” (Murnu, Lehnwörter, 37).
NÉGRU2 ~i m. Persoană care face parte din rasa ce se caracterizează prin culoarea foarte închisă a pielii. /<lat. nigrum
NÉGRU1 n. 1) Culoare neagră; negreală. * A așterne ~ pe alb a scrie. A deosebi albul de ~ a deosebi binele de rău. A face albul ~ și ~l alb (sau a face din ~ alb și din alb ~) a prezenta lucrurile altfel decât sunt în realitate; a denatura; a falsifica. A vedea (sau a zugrăvi) totul (sau toate) în ~ a considera lucrurile mai rele decât sunt în realitate; a fi pesimist. (Nici) cât (e) ~ sub unghie foarte puțin. 2) Întuneric de nepătruns; întunecime; beznă. * A i se face cuiva ~ înaintea (sau pe dinaintea) ochilor a i se face cuiva rău din cauza unei dureri sau a unei emoții negative puternice. 3): (A fi) în ~ a fi îmbrăcat în veșminte de doliu; (a fi) îndoliat. 4) Preparat cosmetic (pentru gene, sprâncene etc.) de culoare neagră; rimel. /<lat. nigrum
NÉGRU3 neágră (négri, négre) 1) Care este de culoarea cărbunelui, a smoalei, a funinginii etc. Ochi negri. ◊ Pâine neagră pâine de culoare închisă, făcută din făină integrală. Cafea neagră băutură de cafea, fără adaus de lapte. Pământ ~ cernoziom. 2) (despre persoane) Care are părul, pielea, ochii de culoare închisă; brunet; oacheș; smolit; negricios. * ~ la față smead. 3) Care aparține rasei de oameni, ce se caracterizează prin culoarea foarte închisă a pielii. * Rasă neagră una dintre rasele umane, originară din Africa, caracterizată prin culoarea foarte întunecată a pielii și prin părul creț. 4) pop. Care este murdărit; plin de murdărie; murdar. Mâini negre. 5) Care este lipsit de lumina; întunecat; întunecos; obscur. Codru ~. 6) fig. Care are caracter negativ; rău. Zile negre. ◊ Mizerie (sau sărăcie) neagră sărăcie cumplită. Boală neagră epilepsie. Piață neagră loc clandestin, unde vânzarea și cumpărarea este interzisă. A se face ~ la față a se înfuria. A avea suflet ~ (sau a fi ~ la suflet) a fi foarte rău. /<lat. nigrum
negrí, negrésc, vb. IV (înv. și pop.) 1. a (se) înnegri, a (se) bronza, a (se) acoperi (de nori). 2. a (se) murdări. 3. (fig.) a denigra, a ponegri, a defăima.
Cumania f. 1. sau Cumania Neagră, numele Moldovei și al Țării Românești la răsărit de Olt (în sec. XIII); 2. V. Kun.
hrișcă f. sau grâu negru, plantă alimentară, originară din Azia, ale cării fructe pot înlocui pe ale grâului (Fagopyrum tataricum): cu făina de hrișcă se face mămăligă. [Pol. HRECZKA, lit. grâu grecesc, adică străin (v. tătarcă)].
Marea-Neagră f. numită în vechime Pontus Euxinus, mare între Rusia, România, Bulgaria și Turcia (numită astfel din cauza deselor ei furtuni).
mațe-negre n. pl. alt nume dat scobarului (pește cu mațele negre), ajunge până la mărimea de 1/2 kg.
Negri (Săptămâna Negrilor) m. pl. alt nume dat săptămânei mironosițelor, care vine după săptămâna luminată (a treia zi de Paște) când cele mai multe femei postesc. [Origină necunoscută].
Negri (Const.) m. patriot și om de Stat român, a lucrat mult pentru unirea Principatelor (1812-1876).
Negri (Munții) pl. numiți Carpații centrali, vin din Galiția si Bucovina, despărțind basinul Siretului de al Prutului.
Negri m. pl. numele populațiunilor africane (în număr de vr’o 230 milioane) de rassa neagră, caracterizată prin pielea neagră cam unsuroasă, nasul cârn, părul lățos și scurt, gura mare, buzele groase și răsărite.
negru a. 1. de coloarea cea mai întunecată, asemenea nopții adânci: stofă neagră; 2. fig. trist, melancolic, nefericit: zile negre; 3. odios, insuportabil: inimă neagră, îi se făcea viața neagră CR.; 4. ce ține de Negrii: rassa neagră. [Lat. NIGRUM]. ║ m. 1. om de coloarea neagră; 2. pl. locuitori din Africa și Oceania cu pielea neagră. ║ n. 1. coloarea neagră: a picta în negru; 2. vin negru: un negru vârtos de Orevița; 3. fig. cauză de întristare, de melancolie: el vede toate în negru; 4. doliu: se poartă în negru. ║ adv. fig. odios: omul ăsta mi-e negru înaintea ochilor.
Negru (Principele) m. V. Eduard.
Pădurea-Neagră (Munții) f. sau Schwarzwald, lanț de munți, lung de 200 km., în marele ducat de Baden și în Wurtemberg.
Radu-Negru m. sat în jud. Ialomița cu 2300 loc.
négru, neágră adj., pl. negre (lat. niger, nĭgra, negru; it. nero, pv. negre, fr. noir, sp. pg. negro). De coloarea cărbuneluĭ stins saŭ a întunericuluĭ perfect: cerneală neagră. De rasa negrilor. Negricĭos, întunecat: pîne neagră. Fără lumină, întunecat: noapte neagră. Livid, vînăt: trup negru de lovitură. Murdar: rufe negre. Vin negru, vin roșu închis. Bere neagră, bere cafenie închisă. Fig. Trist, nefericit: zile negre. Funest, de moarte: gînd negru. Grozav, intens: mizerie neagră. Răŭ, veninos: inimă neagră. S.m. și f. Om din rasă cu pele neagră: un negru. S.n. Coloare neagră: a picta, a te îmbrăca în negru. A vedea toate în negru, a crede că se vor întîmpla numai nenorocirĭ. Negru pe alb, lucru scris. Nicĭ cît negru supt unghie, nimic, nicĭ măcar cît de puțin. A ți se face negru în fața ochilor, a te înfuria grozav. Prov. A strînge banĭ albĭ pentru zile negre, a aduna banĭ p. timpurĭ grele (boală, bătrîneță). – Rasa neagră populează aproape toată Africa, oare care părțĭ din sudu Asiiĭ, din America, Australia și Melanezia. În număr de vre-o 145,000,000. Negriĭ aŭ pelea maĭ mult saŭ maĭ puțin neagră, păru negru creț, craniu dolihocefal, nasu turtit și buzele groase.
pelináriță f., pl. e (d. pelin). O plantă amară și tonică din familia pelinuluĭ și cam asemenea cu el la aspect, numită în Trans. și pelin negru (artemisia vulgáris).
aur negru s. v. CĂRBUNE. PETROL. ȚIȚEI.
bubă neagră s. v. ANTRAX. CĂRBUNE. DALAC. PUSTULĂ MALIGNĂ.
buruiană-de-bubă-neagră s. v. PĂRUL-FETEI.
chimen-negru s. v. CERNUȘCĂ. NEGRILICĂ.
chimion-negru s. v. CERNUȘCĂ. NEGRILICĂ.
coacăz-negru s. v. STRUGURI-NEGRI.
gândac-negru s. v. MAMORNIC.
grîu-negru s. v. CIORMOIAG. CONDRONIU. SOR-CU-FRATE.
lăstun-negru s. v. DREPNEA.
linte-neagră s. v. ORĂSTICĂ.
MARELE-NEGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)
mațe-negre s. pl. v. SCOBAR.
măzăriche-neagră s. v. ORĂSTICĂ.
negru adj. v. APĂSĂTOR. DEPRIMANT. DEZOLANT. SUMBRU.
negru adj., adv. v. APRIG. ASPRU. BARBAR. BRUTAL. CÎINOS. CRÎNCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. FEROCE. FIOROS. HAIN. INUMAN. NECRUȚĂTOR. NEIERTĂTOR. NEÎMBLÎNZIT. NEÎNDUPLECAT. NEÎNDURAT. NEÎNDURĂTOR. NEMILOS. NEOMENOS. NEUMAN. RĂU. SĂLBATIC. SÎNGEROS. VIOLENT.
negru s.v. BEZNĂ. ÎNTUNECARE. ÎNTUNECIME. ÎNTUNERIC. JEG. MURDĂRIE. NECURĂȚENIE. NEGURĂ. OBSCURITATE.
NEGRU adj., s. 1. adj. (pop.) păcuriu, (reg.) muriu, (înv.) ponegrit. (De culoare ~.) 2. adj. lai. (Oaie, lînă ~.) 3. s. negreală, negreață, (rar) negrime, (reg.) cerneală. (De un ~ strălucitor.) 4. adj. înnegrit, (pop.) cernit. (Un obiect ~.) 5. adj. cernit, îndoliat. (Haine ~ purtate de văduvă.) 6. s. (pop.) arap. (~ din Africa Centrală.) 7. adj. bronzat, înnegrit, pîrlit, prăjit, (reg.) pîrjolit. (S-a întors ~ de la mare.) 8. adj. întunecat, întunecos, obscur. (O noapte ~.) 9. adj. jegos, mînjit, murdar, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios, (livr.) maculat, (rar) tăvălit, terfelit, (înv. și pop.) picat, scîrnav, (pop.) zăbălos, (reg. și fam.) puchinos, puchios, pucios, (reg.) dervelit, mazac, mîrșav, muruit, muscuros, muzgurit, perceat, rîpat, rîpos, zoios, (Mold., Bucov. și Ban.) feștelit, (Transilv.) mocicoș, (Transilv. și Maram.) piscoș, ronghioș, (Transilv., Maram. și Bucov.) tinos, (înv.) smîrced, smîrd, (fam.) împuțit, păduchios. (O cămașă ~.)
peliniță neagră s. v. PELINARIȚĂ.
pitulice-neagră s. v. PURCELUȘĂ NEAGRĂ.
știr-negru s. v. PELINARIȚĂ.
vîntul negru s. v. AUSTRU.
vultur negru s. v. VULTUR BĂRBOS. ZĂGAN.
NEGRU. Subst. Negru, culoare neagră, negreală, negreață; înnegrire, înnegreală (rar), negritură (rar), cernire, cernit (pop.), cănire (pop.). Brunet; arăpilă (pop.). Cioară (fig.), cioroi (fig.). Rasă neagră; negroid; negru, arap (pop.). Adj. Negru, de culoare neagră; negru ca tăciunele, tăciunat, (negru) ca pana corbului, corbiu (rar), negru ca abanosul, ebenin, negru ca smoala, negru ca păcura, păcuriu (rar), înnegrit, cernit, întunecat, fumuriu, lai (pop.); negricios, negrișor (dim.), negrior (pop.), negriu, negruț, smolit, cătrănit, tuciuriu, brunet, brun, oacheș, țigănos, smead, smedior (dim., pop.), smedișor, bărnaci (reg.). Vb. A (se) face negru, a (se) înnegri, a (se) negri (înv. și pop.); a cerni (pop.), a căni (pop.). V. cafeniu, întuneric.
alba-neágra s. f. Tip de joc de noroc ◊ „Legalizat cu puțin timp în urmă, faimosul joc «Alba-Neagra» poate aduce beneficii mari pentru patroni, nu numai în țările occidentale. În Focșani, trecătorii sunt îmbiați să întoarcă una din cele trei bucăți de cauciuc. Bineînțeles, doar cei din «gașcă» au privilegiul de a ghici pe cea cu punct alb.” R.l. 6 VII 93 p. 9. ◊ „Au fost prinși C.M. și A. S. care practicau, de acum, celebra «alba-neagra». Ei tocmai înșelaseră pe tânăra M. S. «subtilizându-i» 4000 de lei.” R.l. 24 VIII 93 p. 16 (din alba + neagra)
gol négru sint. s. 1977 (astron.) Gaură neagră v. quasar (din gol + negru, după engl. black hole; BD 1970)
mov-négru, -neágră adj. Nuanță de mov foarte închis ◊ „Printre mulțimea de flori de aici și-au deschis petalele nu mai puțin de 40 de varietăți de lalele, în cele mai diverse culori și nuanțe, de la alb imaculat până la mov-negru.Sc. 7 V 74 p. 2 (din mov + negru)
négru adj. în loc. adv. la negru (a cumpăra / vinde / munci la negru) Clandestin, fără a declara legal ◊ „Riscul de a schimba valută la negru” R.l. 21 IX 93 p. 16. ◊ „Puțini reușesc să-și găsească o slujbă. Atunci când o găsesc, aceasta e de obicei la negru.” ◊ „22” 37/93 p. 5 (cf. fr. au noir; DMC 1969, DFAP 172; DEX)
négru-abanós adj. De culoare negru intens, ca abanosul ◊ „Aici se vor ridica hale pentru adăpostirea a 10000 de nurci, îndeosebi din varietățile topaz, negru-abanos și alb.” R.l. 5 VIII 67 p. 1 (din negru + abanos)
CUTIE NEAGRĂ aparat electronic instalat la bordul aeronavelor, destinat controlului desfășurării deplasării în spațiu după încetarea zborului, înregistrând pe bandă magnetică date legate despre încărcătură, distanța parcursă, combustibil consumat etc. Cutia neagră servește la stabilirea circumstanțelor unui eventual accident aviatic.
ATRA CURA (lat.) grija neagră – Horațiu, „Ode”, III, 1, 40: „Post equitem sedet atra cura” („În spatele călărețului stă grija neagră”). Pe drumul vieții, moartea îl însoțește permanent pe om. V. și Il vivere è un correre alla morte.
CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ, cale navigabilă în SE României care unește fl. Dunărea cu Marea Neagră, scurtînd drumul navelor spre Constanța cu c. 400 km și asigurînd irigarea a peste 200.000 de ha teren. Proiecte de realizare a unui asemenea canal datează de la mijlocul sec. 19. Lucrările au început în 1949, acestea constituind un mijloc de exterminare a deținuților politici care au fost folosiți ca principală forță de muncă. Sistate în 1955, lucrările au fost reluate în 1975, după un alt proiect. Canalul, dat în folosință la 26 mai 1984, străbate Pod. Dobrogei de Sud de la V la E, fiind axat în mare parte pe fosta vale Carasu. Porturi: Cernavodă, Medgidia, Basarabi, Agigea. Lungime totală: 64,2 km; lățime la bază: 70 m, la suprafață 110-140 m; adîncimea: 7 m; pescaj maxim admis: 5,5 m. La capete, canalul este prevăzut cu ecluze (Cernavodă și Agigea), fiecare avînd două incinte care asigură navigația în ambele sensuri; este traversat de șapte poduri (trei rutiere, trei feroviare și unul mixt). Volumul de trafic pe care îl poate prelua anual este de c. 75 mil. t mărfuri, asigurîndu-se trecerea navelor fluviale și a celor maritime de dimensiuni mici. Constituie o importantă cale navigabilă europeană, permițînd o legătură mai directă între Marea Neagră și Marea Nordului, prin Canalul Rin-Main-Dunăre, precum și cu Marea Baltică prin Canalul Oder-Elba. O derivație, Poarta Albă-Năvodari-Midia, în lungime de 26,6 km (ad.: 5,5 m) a fost construit în 1984-1987.
MAREA NEAGRĂ, mare intercontinentală situată în Europa de SE și Asia Mică, scăldând țărmurile României (234 km), Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei și Bulgariei; 413.488 km2; lungimea: 1.148 km; lățimea max.: 606 km. Ad. medie: 1.282 m; ad. max.: 2.245 m. Comunică prin str. Bosfor cu M. Marmara și mai departe cu Marea Egee prin str. Dardanele, iar prin str. Kerci cu M. Azov. Are o formă ovală, cu țărmuri puțin crestate, cu numeroase limane în NV. Întinsă platformă continentală (c. 36% din supr. reliefului submarin). În M.N. se varsă Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul, Kizil-Irmak ș.a. Salinitate scăzută: 15-22‰. Temp. medie: 12-14°C în febr. și 20-22°C în aug. Sub influența vânturilor se formează un curent circular care, datoriră pen. Crimeea, se împarte în două ramuri închise: estică și vestică. Prin str. Bosfor circulă un curent de suprafață dinspre M.N. Flora săracă, de origine mediteraneană, este reprezentată prin alge și iarbă de mare. Faună bogată (c. 1.500 specii) litorală (moluște, crustacee amfipozi, acul de mare, căluțul de mare), bentonică (calcan, limbă de mare), pelagică (hamsii, heringi, scrumbii, stavrizi, sturioni, delfini). Sub 200 m, din cauza lipsei oxigenului, trăiesc doar bacterii sulfuroase. Litoralul M.N. constituie o importantă zonă balneoclimaterică, de-a lungul căreia s-au dezvoltat stațiunile Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche (România), Varna, Nisipurile de Aur, Albena (Bulgaria), Soci (Federația Rusă), Ialta (Ucraina), Suhumi, Batumi (Georgia). Țările riverane, precum și alte state din aria de influență a M.N., au aderat la programul de Cooperare Economică a Mării Negre (lansat în 1992), care urmărește stimularea creșterii economice, amplificarea relațiilor comerciale și asigurarea dezvoltării durabile a zonei, în condițiile unor măsuri eficiente de protejarea mediului marin. Porturi pr.: Constanța, Odessa, Sevastopol, Novorossiisk, Batumi, Trabzon, Samsun, Burgas, Varna. Denumirea antică: Pontus Euxinus.
NEGRI, com. în jud. Bacău, pe st.g văii Siret; 2.999 loc. (2000). Expoziție foto-documentară „Ion Ionescu de la Brad” în satul Brad. În satul Brad au fost descoperite vestigiile unei așezări dacice, datând din sec. 1 î. Hr.-1 d. Hr., identificată ipotetic cu Zargidava. Bisericile Sf. Nicolae (1772, renovată în 1890, 1931, 1957), Sfinții Voievozi (ante 1809) și Învierea lui Lazăr (ante 1809), în satele N., Poiana și Ursoaia.
NEGRI, Ada (1870-1945), scriitoare italiană. Reprezentantă a verismului. Poezie de mare sensibilitate, pe teme sociale și civice („Fatalitate”, „Furtuni”); lirică meditativă („Maternitate”, „Din adânc”, „Cartea Marei”, „Fons amoris”). Romane („Steaua de dimineață”) și povestiri („Solitarele”) autobiografice. Traduceri din Al. Vlahuță și O. Goga.
NEGRI, Cesare (c. 1536-1604), maestru italian de balet. Unul dintre primii teoreticieni, a menționat în lucrarea sa „Noi invenții ale dansurilor” cele „cinci poziții” de bază ale dansului academic.
NEGRI, Costache (1812-1876, n. Iași), om politic, diplomat și scriitor român. Participant la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și militant pentru unirea Principatelor. Agent diplomatic al Moldovei (1855-1856), apoi al Principatelor Române (1859-1862) și al României (1862-1866) la Constantinopol. Apropiat al lui Al.I. Cuza, a susținut politica reformatoare a acestuia. Lirică de factură folclorică. Corespondență cu valoare documentară și literară. Traduceri.
NEGRI, Pola (1897-1987), actriță americană de origine poloneză. Divă a filmului mut, s-a remarcat ca sensibilă interpretă a unor eroine senzuale, scoase în afara legii („Carmen”, „Văpaia”, „Un ultim rămas bun”, „Țarina”, „Mazurka”).
NEGRU, Dimitrie (1883-1955, n. Buciumeni, Galați), medic român. Prof. univ. la Cluj. Cercetări asupra fizicii și tehnicii razelor X și a anatomiei radiologice („Studiu asupra observației razelor röntgen”, „Radiologia medicală”).
NEGRU VODĂ v. Radu Negru.
NEGRU VODĂ 1. Podișul ~, regiune de podiș în Dobrogea de Sud, parte componentă a Pod. Cobadin, dezvoltată pe calcare sarmațiene. Alt. max.: 200 m. Regiune endoreică tipică (scurgere subterană). Numeroase doline, peșteri și polii (N.V. și Amzacea-Mereni). Climă temperat-continentală. Vegetație de stepă. 2. Oraș în jud. Constanța, situat în podișul cu același nume; 5.526 loc. (2000). Punct de vamă (rutier și feroviar) la granița cu Bulgaria. Fabrică de nutrețuri combinate; produse alim. Ferme de creștere a bovinelor și porcinelor. Întemeiat în 1715 va așezare rurală cu numele Cara Omer, în timpul dominației otomane asupra Dobrogei. În 1926 i s-a atribuit denumirea actuală, iar la 18 apr. 1989 a fost declarat oraș.
NIGRO NOTANDA LAPILLO (lat.) de însemnat cu o pietrică neagră Astfel notau zilele nefaste romanii, la care negrul era simbolul nenorocirii. V. și Albo lapillo notare diem.
PĂDUREA NEAGRĂ (SCHWARTZ WALD), munți în SV Germaniei, separați de m-ții Vosgi prin grabenul Rinului, formați din gnaisuri, granite și gresii. Alt. max.: 1.493 m (vf. Feldberg). În N au aspect de podiș, în centru sunt larg văluriți, cu vârfuri rotunjite, iar în S sunt mai înalți și fragmentați. De aici izv. Dunărea, prin pâraiele Brigach și Breg. Bine împăduriți. Păstorit. Turism. Industria sticlăriei are o veche tradiție.
PEȘTERA NEAGRĂ (DE LA BARSA), peșteră în partea centrală a m-ților Bihor, în bazinul depresionar numit Groapa de la Barsa, la 1.100 m alt. Lungimea galeriilor: 1.879 m. Este constituită dintr-un sistem de galerii active (cu apă) și săși mari, dispuse pe c. 100 m diferență de nivel care, împreună, au înfățișarea literei K. Prezintă formațiuni stalagmitice și depuneri de tip „piele de leopard” pe pereți. În 1974 s-a realizat joncțiunea naturală cu Peștera de la Zăpodie, care a format o rețea subterană de galerii cu o lungime totală de 12.100 m. În această peșteră trăiește viermele Troglochaetus beranecki. Greu accesibilă.
POIANA NEGRII, sat în com. Dorna Candrenilor, jud. Suceava, în depr. Dornelor, la 885 m alt. Stațiune cu factori balneari remarcabilă prin prezența izvoarelor cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, hipotone folosite ca ape de masă. Stație de îmbuteliere a apelor minerale.
RADU NEGRU (NEGRU-VODĂ), potrivit legendei „descălecatului”, primul domn al Țării Românești, venit din Țara Făgărașului. Sub acest nume era cunoscut în popor Radu I.
RÂU NEGRU, râu, afl. stg. al Oltului în aval de com. Chichiș (jud. Covasna); 97 km. Izv. de pe versantul de S al m-ților Nemira, de sub vf. Șandru Mare, de la 1.280 m alt., curge mai întâi pe direcție N-S, iar în arealul com. Lemnia (jud. Covasna), pătrunde în depr. Târgu Secuiesc, pe care o drenează pe direcția NE-SV, în cadrul căreia meandrează puternic, având numeroase despletiri ale cursului său. În cursul inf. străbate o zonă mlăștinoasă și arealul cu dune de nisip de la Reci. Afl. pr.: Estelnic, Cașin, Mărcușa, Zăbala, Covasna, Tărlung.
ROȘU ȘI NEGRU, grup rock românesc, constituit în 1963 la București. Componențe multiple. Succes în anii ’60-’70 ai sec. 20, cu piese pe texte de poeți români („Somnoroase păsărele”) sau folclor („Miorița”). Discografie selectivă: „Pseudofabulă”, „Progresiv TM – Roșu și negru”.
Alnus glutinosa Gaertn. « Anin negru ». Specie cu flori unisexuat-monoice, în amenți (cei femeii cu pedicele lungi, verzui, cei masculi lungi, pînă la 12 cm, maro-închis-violet). Fructe, samare cu aripi, conulețe de 2 cm lungime, pînă la 5 în raceme. Tulpină dreaptă, cilindrică, înaltă pînă lă 27 m. Frunze (rotund-obovate) pînă la 10 cm lungime, pețiolate, la vîrf emarginate sau rotunjite, la bază cuneate, pe margini inegal-dublu-serate. Lujeri și muguri fără peri, la început lipicioși.
Juglans nigra L. « Nuc negru ». Specie cu tulpină dreaptă, cilindrică, înaltă pînă la 50 m, scoarță brun-închis, formează devreme ritidom. Coroană rotundă, lujerii pubescenți. Frunze de pînă la 60 cm lungime, cu 9-25 foliole, ovat-lanceolate, acuminate, serate pe margini, pubescente pe partea inferioară. Fructe sferice.
Morus nigra L. « Dud negru ». Specie originară din Iran (syn. M. scabra Moretti). Înflorește la sfîrșitul primăverii. Frunze lat-ovate, la bază cordate, nelobate și neregulat-dentate, scurt-pețiolate, partea superioară verde-închis, păroasă cea inferioară verde-deschis, pubescentă. Fruct roșu-negricos, pe un peduncul mult mai scurt. Arbore înalt pînă la 10 m, coroană rotundă.
Populus nigra L., « Plop negru », dintre varietățile căruia, pentru parcuri și grădini, se folosesc: – P. nigra var. italica (Muenchh.) Duroi (syn. P. pyramidalis Roz.), « Plop piramidal », înflorește primăvara înaintea înfrunzirii. Flori cu solzi glabri, cele mascule cu peste 12 stamine, cele femele lipsesc sau sînt foarte rar întîlnite. Frunze triunghiular-ovate, vîrf ascuțit, baza trunchiată, glabre, cu lungimea mai mică decît lățimea. Arbore cca 25 m înălțime, piramidal, ramuri întinse, muguri mici, lipicioși. – P. nigra var. thevestina (Dode) Bean., înflorește primăvara. Flori cu antere purpurii, amenții femeii cu solzi glabri, laciniați. Frunze verzi, glabre, triunghiular-ovate, lung-ascuțite, la bază rotunjite, pețiol turtit. Plantă, 25-30 m înălțime, cu tulpină cu scoarță albicioasă, coroană piramidală, ramuri erecte în verticil, lujeri glabrii, gri- galbeni. Fructe, capsule.
Ribes nigrum L., « Coacăz negru, Struguri negri ». Specie care înflorește primăvara. Flori albe-verzui, în interior roșietice, păroase, hermafrodite, bracteele subulate mai scurte decît pedunculele (caliciul campanulat cu 5 sepale gălbui, corolă cu 5 petale mici (albicioase sau roșii, 5 stamine), în raceme, la subsuoara frunzelor, pendente. Fructe, bace comestibile. Frunze (apar o dată cu florile) ascuțite, 3-5 lobate, cordiforme, dințate, rar păroase, pețiolate. Arbust nespinos, 1-2 m înălțime, tulpini erecte, negricioase. Rezistă la ger și înghețuri, exigent față de umiditate.
Sambucus nigra L. « Soc comun, Soc negru ». Specie care înflorește tîrziu, primăvara-vara, după ce apar frunzele. Flori albe-gălbui cu miros puternic ca și frunzele (caliciul cu 5 dinți scurți, corolă rotundă cu 5 petale patente, 5 stamine, stigmate sesile), așezate în cime umbeliforme, plane, pînă la 20 cm diametrul. Fructe mai întîi roșii, după aceea negre, lucioase. Frunze pînă la 15 cm lungime, cu 5-7 foliole eliptic-ascuțite, dentate, stipele verucoase, pe partea superioară verzi- închis, pe cea inferioară mai deschise și puțin pubescente. Arbust pînă la 6 m înălțime sau arbore pînă la 10 m înălțime. Scoarță groasă, cenușie, adînc-crestată, măduvă albă, ramuri gri.
negru, neágră, negri, -e adj., s. m. 1. Adj. Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; păcuriu. 2. S. m. art. Unul dintre numele diavolului. 3. Adj. (În sintagmele) Post negru = post complet; ajunare. (Reg.) Săptămâna neagră = săptămâna dinaintea Paștilor (începând de miercuri). (Reg.) Vineri negre = zilele de vineri din timpul anului, când se postește. – Din lat. niger, -gra, -grum.
a face din alb negru și din negru alb expr. 1. a avea o mare putere de convingere. 2. a fi inconsecvent.
a fi negru în cerul gurii expr. 1. (d. câini) a fi rău. 2. (d. oameni) a afișa o atitudine caustică / ironică; a ironiza verbal.
a i se face negru înaintea ochilor expr. a se enerva, a se înfuria.
a vedea lucrurile în negru expr. a fi pesimist.
alba-neagra expr. joc de noroc ilegal, practicat de șmecheri pe stradă, la care trecătorii sunt momiți să participe, iar apoi sunt sistematic înșelați
ceasul rău, pisica neagră expr. ghinion.
inimă neagră expr. (cart.) pică.
la negru expr. (d. vânzări, cumpărări, tranzacții) ilicit, ilegal; eludând prevederile legale.
neagra s. f. sg. art. hot. vulvă.
negru, negri s. m. persoană folosită de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucruri care cer o calificare superioară
negru pe alb expr. indiscutabil, neîndoielnic; clar.
nici albă, nici neagră / nici cal, nici măgar / nici călare, nici pe jos / nici în car, nici în căruță expr. 1. (d. o situație) nehotărât, indecis. 2. ambiguu, de o calitate sau o compoziție incertă.
nici cât să chiorăști un șoarece / cât o ciupitură de purice / cât negru sub unghie / cât un vârf de ac expr. deloc.
oaie neagră epr. om care se distinge de ceilalți membri ai unui grup / ai unei colectivități printr-o conduită rea, prin antecedente negative, prin fapte antisociale etc.
ogor negru expr. (intl.) 1. loc nefavorabil desfășurării unor acțiuni infracționale. 2. loc unde un hoț poate fi prins asupra faptului.
omul negru expr. polițist.
panteră neagră expr. (deț.) țigan.
pe lista neagră expr. 1. indezirabil. 2. care urmează a fi suprimat; vizat spre a fi asasinat.
pentru zile negre (pop.d. economii) pentru situații imprevizibile, pentru momente grele.
piață neagră expr. (pub.) zonă economico-financiară a tranzacțiilor și operațiunilor ilicite.
țap negru expr. (intl.) judecător.

negri dex

Intrare: negri
negri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -gri
Intrare: negru (adj.)
negru adjectiv substantiv neutru
  • silabisire: -gru
Intrare: Negri
Negri
Intrare: negru (s.m.)
negru substantiv masculin substantiv neutru
  • silabisire: -gru
Intrare: albă-neagră
albă-neagră substantiv feminin (numai) singular
Intrare: apă-neagră
apă-neagră substantiv feminin (numai) singular
Intrare: brad-negru
brad-negru substantiv masculin
Intrare: bubă-neagră
bubă-neagră substantiv feminin
Intrare: capră-neagră
capră-neagră substantiv feminin
Intrare: gândac-negru
gândac-negru substantiv masculin
Intrare: negru-de-fum
negru-de-fum substantiv neutru (numai) singular
Intrare: negru-moale
negru-moale substantiv masculin (numai) singular
  • silabisire: ne-gru-
Intrare: țap-negru
țap-negru substantiv masculin
  • silabisire: țap-ne-gru
Intrare: săptămâna negrilor
săptămâna negrilor substantiv feminin articulat nume propriu
Intrare: știr-negru
știr-negru substantiv masculin (numai) singular