Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru negociere

NEGOCI├ü, negociez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu cineva ├«ncheierea unei conven╚Ťii economice, politice, culturale etc. ÔÖŽ A intermedia, a mijloci o afacere, o c─âs─âtorie. 2. A efectua diverse opera╚Ťii comerciale (de v├ónz─âri de titluri, de rente etc.). [Pr.: -ci-a] ÔÇô Din fr. n├ęgocier.
NEGOCI├ëRE, negocieri, s. f. Ac╚Ťiunea de a negocia ╚Öi rezultatul ei; negocia╚Ťie. [Pr.: -ci-e-] ÔÇô V. negocia.
NEGOCI├ü, negociez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu cineva ├«ncheierea unei conven╚Ťii economice, politice, culturale etc. ÔÖŽ A intermedia, a mijloci o afacere, o c─âs─âtorie. 2. A efectua diverse opera╚Ťii comerciale (de v├ónz─âri de titluri, de rente etc.). [Pr.: -ci-a] ÔÇô Din fr. n├ęgocier.
NEGOCI├ëRE, negocieri, s. f. Ac╚Ťiunea de a negocia ╚Öi rezultatul ei; negocia╚Ťie. [Pr.: -ci-e-] ÔÇô V. negocia.
NEGOCI├ü, negociez, vb. I. Tranz. A trata ├«ncheierea unei conven╚Ťii (economice, politice, culturale etc.). ├Än toate administra╚Ťiile publice mi╚Öunau samsari care negociau tot felul de afaceri cu mini╚Ötrii. PAS, Z. IV 147. ÔÖŽ (├Än regimul capitalist) A trafica efecte publice; a converti ├«n bani o h├«rtie de valoare.
NEGOCI├ëRE, negocieri, s. f. (Mai ales la pl.) Ac╚Ťiunea de a negocia; tratative. Dup─â trei luni de negocieri ╚Öi intervenire a mai multor puteri amice, se hot─âr─â╚Öte ca postelnicul cel mare al Moldovei... s─â exprime p─ârerea sa de r─âu pentru ne├«n╚Ťelegerea urmat─â. GHICA, S. XI.
negoci├í (a ~) (-ci-a) vb., ind. prez. 3 negoci├íz─â, 1 pl. negoci├ęm (-ci-em); conj. prez. 3 s─â negoci├ęze; ger. negoci├şnd (-ci-ind)
negoci├ęre (-ci-e-) s. f., g.-d. art. negoci├ęrii; pl. negoci├ęri
negoci├í vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. negoci├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. 1 pl. negoci├ęm (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. negoci├ęze, ger. negoci├şnd (sil. -ci-ind)
negoci├ęre s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. negoci├ęrii; pl. negoci├ęri
NEGOCI├ü vb. 1. a trata. (A ~ ├«ncheierea unei tranzac╚Ťii.) 2. a trafica, (pop.) a s─âms─âri. (A ~ valori, efecte publice.) 3. v. parlamenta.
NEGOCIÁ vb. v. intermedia, interpune, media, mijloci.
NEGOCI├ëRE s. 1. (├«nv.) negocia╚Ťie. (~ a unei tranzac╚Ťii.) 2. (la pl.) tratative (pl.), (├«nv.) trata╚Ťie. (S-au purtat ~ pentru ├«ncheierea unui tratat.)
NEGOCI├ü vb. I. tr. 1. A discuta, a trata ├«ncheierea unei conven╚Ťii economice, politice, culturale etc. 2. (├Än capitalism) A trafica efecte publice; a converti ├«n bani o h├órtie de valoare. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iaz─â, ger. -iind. / < fr. n├ęgocier, cf. lat. negotiari].
NEGOCI├ëRE s.f. Ac╚Ťiunea de a negocia ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Tratative, discu╚Ťie, tratare. ÔŚŐ Negocieri diplomatice = tratative duse ├«n vederea ├«ncheierii unor conven╚Ťii interna╚Ťionale. ÔÖŽ Cump─ârare, v├ónzare. [Pron. -ci-e-. / < negocia].
NEGOCI├ü vb. tr. 1. a trata ├«ncheierea unei conven╚Ťii; a discuta pentru a ajunge la o ├«n╚Ťelegere. ÔŚŐ a mijloci o afacere, o c─âs─âtorie. 2. a vinde ╚Öi a cump─âra efecte publice; a converti o h├órtie de valoare ├«n bani. (< fr. n├ęgocier)
NEGOCI├ëRE s. f. 1. ac╚Ťiunea de a negocia. ÔŚŐ (pl.) tratative. ÔÖŽ ┼Öi diplomatice = tratative duse ├«n vederea ├«ncheierii unor conven╚Ťii interna╚Ťionale. 2. cump─ârare, v├ónzare. (< negocia)
A NEGOCI├ü ~├ęz 1. intranz. (despre p─âr╚Ťi oficiale interesate) A duce tratative ├«n vederea unor conven╚Ťii (economice, politice etc.); a trata. 2. tranz. 1) (afaceri, c─âs─âtorii etc.) A sus╚Ťine ca intermediar; a mijloci; a intermedia. 2) (rente, titluri, h├órtii de valoare etc.) A transmite prin opera╚Ťii comerciale. [Sil. -ci-a] /<fr. n├ęgocier
NEGOCI├ëRE ~i f. 1) v. A NEGOCIA. 2) la pl. Tratative purtate ├«n vederea ├«ncheierii unui acord sau a unei conven╚Ťii. [Sil. -ci-e-] /v. a negocia
negoci├á v. 1. a face nego╚Ť; 2. a trata o afacere cu cineva; 3. a ceda altuia o poli╚Ť─â sau efecte comerciale.
*negocia╚Ťi├║ne f. (fr. n├ęgociation). Ac╚Ťiunea de a negocia. Afacere care se negociaz─â: fericit─â negocia╚Ťiune. ÔÇô ╚śi -a╚Ťie ╚Öi -i├ęre.
negoci├ęz v. intr. (fr. n├ęgocier, d. lat. negotiari; it. negoziare. V. nego╚Ť). Fac trafic ├«ntins: a negocia ├«n America. V. tr. Tratez o afacere: negocia o v├«nzare. Cedez altu─şa o poli╚Ť─â sa┼ş alte efecte comerciale.
NEGOCIA vb. 1. a trata. (A ~ ├«ncheierea unei tranzac╚Ťii.) 2. a trafica, (pop.) a s─âms─âri. (A ~ valori, efecte publice.) 3. a parlamenta, a trata. (A ~ cu partea advers─â.)
negocia vb. v. INTERMEDIA. INTERPUNE. MEDIA. MIJLOCI.
NEGOCIERE s. 1. (├«nv.) negocia╚Ťie. (~ a unei tranzac╚Ťii.) 2. (la pl.) tratative (pl.), (├«nv.) trata╚Ťie. (S-au purtat ~ pentru ├«ncheierea unui tratat.)

Negociere dex online | sinonim

Negociere definitie

Intrare: negocia
negocia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -ci-a
Intrare: negociere
negociere substantiv feminin
  • silabisire: -ci-e-