Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru negocia

NEGOCI├ü, negociez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu cineva ├«ncheierea unei conven╚Ťii economice, politice, culturale etc. ÔÖŽ A intermedia, a mijloci o afacere, o c─âs─âtorie. 2. A efectua diverse opera╚Ťii comerciale (de v├ónz─âri de titluri, de rente etc.). [Pr.: -ci-a] ÔÇô Din fr. n├ęgocier.
NEGOCI├ü, negociez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu cineva ├«ncheierea unei conven╚Ťii economice, politice, culturale etc. ÔÖŽ A intermedia, a mijloci o afacere, o c─âs─âtorie. 2. A efectua diverse opera╚Ťii comerciale (de v├ónz─âri de titluri, de rente etc.). [Pr.: -ci-a] ÔÇô Din fr. n├ęgocier.
NEGOCI├ü, negociez, vb. I. Tranz. A trata ├«ncheierea unei conven╚Ťii (economice, politice, culturale etc.). ├Än toate administra╚Ťiile publice mi╚Öunau samsari care negociau tot felul de afaceri cu mini╚Ötrii. PAS, Z. IV 147. ÔÖŽ (├Än regimul capitalist) A trafica efecte publice; a converti ├«n bani o h├«rtie de valoare.
negoci├í (a ~) (-ci-a) vb., ind. prez. 3 negoci├íz─â, 1 pl. negoci├ęm (-ci-em); conj. prez. 3 s─â negoci├ęze; ger. negoci├şnd (-ci-ind)
negoci├í vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. negoci├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. 1 pl. negoci├ęm (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. negoci├ęze, ger. negoci├şnd (sil. -ci-ind)
NEGOCI├ü vb. 1. a trata. (A ~ ├«ncheierea unei tranzac╚Ťii.) 2. a trafica, (pop.) a s─âms─âri. (A ~ valori, efecte publice.) 3. v. parlamenta.
NEGOCIÁ vb. v. intermedia, interpune, media, mijloci.
NEGOCI├ü vb. I. tr. 1. A discuta, a trata ├«ncheierea unei conven╚Ťii economice, politice, culturale etc. 2. (├Än capitalism) A trafica efecte publice; a converti ├«n bani o h├órtie de valoare. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iaz─â, ger. -iind. / < fr. n├ęgocier, cf. lat. negotiari].
NEGOCI├ü vb. tr. 1. a trata ├«ncheierea unei conven╚Ťii; a discuta pentru a ajunge la o ├«n╚Ťelegere. ÔŚŐ a mijloci o afacere, o c─âs─âtorie. 2. a vinde ╚Öi a cump─âra efecte publice; a converti o h├órtie de valoare ├«n bani. (< fr. n├ęgocier)
A NEGOCI├ü ~├ęz 1. intranz. (despre p─âr╚Ťi oficiale interesate) A duce tratative ├«n vederea unor conven╚Ťii (economice, politice etc.); a trata. 2. tranz. 1) (afaceri, c─âs─âtorii etc.) A sus╚Ťine ca intermediar; a mijloci; a intermedia. 2) (rente, titluri, h├órtii de valoare etc.) A transmite prin opera╚Ťii comerciale. [Sil. -ci-a] /<fr. n├ęgocier
negoci├á v. 1. a face nego╚Ť; 2. a trata o afacere cu cineva; 3. a ceda altuia o poli╚Ť─â sau efecte comerciale.
negoci├ęz v. intr. (fr. n├ęgocier, d. lat. negotiari; it. negoziare. V. nego╚Ť). Fac trafic ├«ntins: a negocia ├«n America. V. tr. Tratez o afacere: negocia o v├«nzare. Cedez altu─şa o poli╚Ť─â sa┼ş alte efecte comerciale.
NEGOCIA vb. 1. a trata. (A ~ ├«ncheierea unei tranzac╚Ťii.) 2. a trafica, (pop.) a s─âms─âri. (A ~ valori, efecte publice.) 3. a parlamenta, a trata. (A ~ cu partea advers─â.)
negocia vb. v. INTERMEDIA. INTERPUNE. MEDIA. MIJLOCI.

Negocia dex online | sinonim

Negocia definitie

Intrare: negocia
negocia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -ci-a