NEGLIJÉ s. n. v. neglijeu.

NEGLIJÉU, neglijeuri, s. n. (Franțuzism învechit) Ținută comodă de casă; haină femeiască de casă (purtată în special dimineața). Neglijeu de mătase. ◊ Expr. A fi în neglijeu = a fi îmbrăcat cu haine de casă, a avea toaleta neterminată. (În forma neglije) Sînt de-abia îmbrăcată, sînt în neglije, în cel mai mare neglije. NEGRUZZI, S. III 75. – Variantă: neglijé s. n.