nedeie definitie

9 definiții pentru nedeie

NEDÉIE, nedei, s. f. 1. Petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. 2. Loc (plan) pe vârful unui munte. [Pl. și: nedeie] – Din sl. nedĕlja „duminică”.
NEDÉIE, nedei, s. f. 1. Petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. 2. Loc (plan) pe vârful unui munte. [Pl. și: nedeie] – Din sl. nedĕlja „duminică”.
NEDÉIE, nedei, s. f. (Regional) 1. Întrunire câmpenească populară, de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. O zi în care se face aici rugă sau nedeie. I. IONESCU, M. 605. 2. Loc plan pe vîrful unui munte. Să las staniști și nedeie, Și să schimb tăcerea lor Cu mult zgomot, multă larmă Din cetate. COȘBUC, P. II 168.
nedéie s. f., art. nedéia, g.-d. art. nedéii; pl. nedéi, art. nedéile (-de-i-)
nedéie s. f., art. nedéia, g.-d. art. nedéii; pl. nedéi
nedeie f. petrecere de vară (la sătenii bănățeni și ardeleni). [Vechiu-rom. nedeae, sărbătoare, adunare solemnă = slav. NEDEĬEĬA, dumineca].
nedéĭe f., pl. eĭ (vsl. bg. sîrb nedelĭa, duminică, săptămînă, d. ne-, ne-, nu, și dĭelo, dĭĕla, lucru, lucrare. V. delă). Mold. L.V. Iarmaroc, bîlcĭ. Azĭ. Olt. Ban. Trans. Mic bîlcĭ și horă a maĭ multor sate la un loc la marile sărbătorĭ de primăvară, vară și toamnă. – În Olt. și rugă și (laa munte) góvie. V. zbor 3.
nedéie, nedei, s.f. – 1. După înțelesul popular de azi, reprezintă „vârfuri goale, fără păduri, acoperite cu pășuni întinse de ierburi și mușchi”. 2. (înv.) Bătrânii mai povestesc despre vestitele târguri de vite care se țineau pe munte (Rodna), pe la Sf. Ilie Proorocul. Pe Nedeia Grajdului (1.855 m), Nedeia Șasă (1.700 m), Nedeia Bârledelor și Nedeia Mică se pot urmări și acum drumurile pe care veneau maramureșenii și moldovenii cu carele. Acolo, sus, pe nedei, se făcea schimbul de mărfuri între locuitorii diferitelor provincii (Morariu, 1937: 11). Într-un document din 30 aprilie 1736 se pomenește despre existența „din timpuri străvechi” a unei întâlniri anuale care are loc de Sf. Petru și Pavel (29 iunie) la locul numit Stog (Știol) și unde „multă lume din Moldova și Polonia se adună sub formă de târg, vinde și cumpără diferite produse și se distrează”. În 1738, târgul se desființează printr-un ordin al autorităților comitatului Maramureș. Tradiția se reia în 1968 sub forma Festivalului folcloric Hora de la Prislop (v. Tomi, 2005: 84). ♦ Atestat sec. XVI (Mihăilă, 1974). – Din sl. nedélja „duminică” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA), ceea ce înseamnă că, la început, bâlciurile numite astfel se făceau duminica (Iordan, 1963: 52).
nedéie, nedei, s.f. – 1. După înțelesul popular de azi, reprezintă „vârfuri goale, fără păduri, acoperite cu pășuni întinse de ierburi și mușchi”. 2. Bătrânii mai povestesc despre vestitele târguri de vite care se țineau pe munte (pe Rodna), pe la Sf. Ilie Proorocul. Pe Nedeia Grajdului (1855 m.), Nedeia Șasă (1700 m.), Nedeia Bârledelor și Nedeia Mică se pot urmări și acum drumurile pe care veneau maramureșenii și moldovenii cu carele. Acolo, sus, pe nedei, se făcea schimbul de mărfuri între locuitorii deferitelor provincii (Morariu 1937: 11). Într-un document din 30 aprilie 1736 se pomenește despre existența „din timpuri străvechi” a unei întâlniri anuale care are loc de Sf. Petru și Pavel (29 iunie) la locul numit Stog (Știol) și unde „multă lume din Moldova și Polonia se adună sub formă de târg, vinde și cumpără diferite produse și se distrează”. În 1738 târgul se desființează printr-un ordin al autorităților comitatului Maramureș. Tradiția se reia în 1968 sub forma Festivalului folcloric Hora de la Prislop (v. Tomi 2005, 84). – Din sl. nedélja „duminică”, ceea ce înseamnă că, la început, bâlciurile numite astfel se făceau duminica (Iordan 1963: 52).

nedeie dex

Intrare: nedeie (pl. -eie)
nedeie pl. -eie
Intrare: nedeie (pl. -ei)
nedeie pl. -ei substantiv feminin