Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 692755:

nectár n., pl. urĭ (lat. néctar, néctaris, vgr. néktar). Mit. Băutura zeilor (V. ambrozie). Fig. Băutură delicioasă, maĭ ales vorbind de vin.

Nectar dex online | sinonim

Nectar definitie