Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 344500:

NECTÁR ~e n. 1) bot. Lichid secretat, mai ales de florile plantelor malifere, pe care albinele îl adună și îl transformă în miere. 2) (în mitologia greacă) Băutură divină despre care se credea că dă viață fără de moarte. 3) fig. Băutură savuroasă. [Pl. și nectaruri] /<ngr. néctar, lat., fr. nectar, germ. Nektar

Nectar dex online | sinonim

Nectar definitie