Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru necontestat

NECONTEST├üT, -─é, necontesta╚Ťi, -te, adj. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; incontestabil, recunoscut (ca valabil); evident. ÔÇô Pref. ne- + contestat (dup─â fr. incontest├ę).
NECONTEST├üT, -─é, necontesta╚Ťi, -te, adj. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; incontestabil, recunoscut (ca valabil); evident. ÔÇô Ne- + contestat (dup─â fr. incontest├ę).
NECONTEST├üT, -─é, necontesta╚Ťi, -te, adj. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; recunoscut (ca valabil, adev─ârat), net─âg─âduit, evident. Primele sale poezii... ├«l ridicar─â ├«ndat─â [pe Alecsandri] la titlul necontestat de ├«nt├«iul poet na╚Ťional al Rom├«niei. NEGRUZZI, S. I 339. Un lucru necontestat c─â limbile se prefac. RUSSO, O. 75.
necontest├ít adj. m., pl. necontest├í╚Ťi; f. necontest├ít─â, pl. necontest├íte
necontest├ít adj. m., pl. necontest├í╚Ťi; f. sg. necontest├ít─â, pl. necontest├íte
NECONTESTÁT adj. v. categoric.
NECONTEST├üT, -─é adj. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; evident. [< ne- + contestat, cf. fr. incontest├ę].
*incontestát, -ă adj. (in- și contestat). Care nu e contestat: șef incontestat.
NECONTESTAT adj. categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, sigur, vădit, (livr.) indubitabil, peremptoriu. (A manifestat o superioritate ~.)

Necontestat dex online | sinonim

Necontestat definitie

Intrare: necontestat
necontestat adjectiv