NECONSECVÉNT, -Ă, neconsecvenți, -te, adj. Lipsit de consecvență, care își schimbă ideile, concepțiile etc.; schimbător, instabil, inconstant, nestatornic, inconsecvent. – Pref. ne- + consecvent.

NECONSECVÉNT, -Ă, neconsecvenți, -te, adj. Lipsit de consecvență, care își schimbă ideile, concepțiile etc.; schimbător, instabil, inconstant, nestatornic, inconsecvent. – Ne- + consecvent.

neconsecvént adj. m., pl. neconsecvénți; f. sg. neconsecvéntă, pl. neconsecvénte

NECONSECVÉNT adj. v. inconsecvent.

Neconsecvent ≠ consecvent

neconsecvent a. 1. care nu e consecvent cu sine însuș; 2. care vorbește și lucrează cu nesocotință.

NECONSECVENT adj. capricios, flușturatic, fluturatic, inconsecvent, inconstant, instabil, neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schimbăcios, schimbător, (livr.) labil. (Un om tare ~.)