NECOMPETÉNT, -Ă, necompetenți, -te, adj. (Despre oameni) Care nu este competent; care nu are dreptul sau căderea de a face ceva; incompetent. – Pref. ne- + competent.

NECOMPETÉNT, -Ă, necompetenți, -te, adj. (Despre oameni) Care nu este competent; care nu are dreptul sau căderea de a face ceva; incompetent. – Ne- + competent.

necompetént adj. m., pl. necompeténți; f. sg. necompeténtă, pl. necompeténte

NECOMPETÉNT adj., s. v. incapabil.

Necompetent ≠ competent

NECOMPETENT adj., s. ignorant, incapabil, incompetent, necapabil, nechemat, neisprăvit, nepregătit, nepriceput, neștiutor, prost, (fam.) ageamiu. (Un meseriaș ~.)