NEARTICULÁT, -Ă, nearticulați, -te, adj. 1. (Fon.; despre sunete) Care nu este articulat; (despre cuvinte) pronunțat neclar, îngăimat. 2. (Gram.) Care nu este însoțit de articol (hotărât); în care cuvintele nu sunt însoțite de articol (hotărât). 3. (Fiziol.) Care nu este format din articulații, care nu are articulații. [Pr.: ne-ar-] – Pref. ne- + articulat.

NEARTICULÁT, -Ă, nearticulați, -te, adj. 1. (Fon.; despre sunete) Care nu este articulat; (despre cuvinte) pronunțat neclar, îngăimat. 2. (Gram.) Care nu este însoțit de articol (hotărât); în care cuvintele nu sunt însoțite de articol (hotărât). 3. (Fiziol.) Care nu este format din articulații, care nu are articulații. [Pr.: ne-ar-] – Ne- + articulat.

NEARTICULÁT, -Ă, nearticulați, -te, adj. (Despre sunete) Care nu e articulat, fără articol; (despre cuvinte, limbaj) pronunțat neclar, îngăimat. Am vrut să spun ceva, dar n-am reușit decît să scot niște sunete nearticulate. BOGZA, A. Î. 657.

nearticulát (ne-ar-) adj. m., pl. nearticuláți; f. nearticulátă, pl. nearticuláte

nearticulát adj. m. (sil. ne-ar-), pl. nearticuláți; f. sg. nearticulátă, pl. nearticuláte

NEARTICULÁT adj. v. bolborosit.

Nearticulat ≠ articulat

NEARTICULÁT, -Ă adj. 1. (Fon.; despre sunete) Care nu este articulat; (despre cuvinte) pronunțat neclar. 2. (Gram.) Care nu este determinat de un articol (hotărât). 3. Care nu este format din articulații. [< ne- + articulat].

NEARTICULÁT, -Ă adj. 1. (fon.; despre sunete) care nu este articulat; (despre cuvinte) pronunțat neclar. 2. (gram.) care nu este determinat de un articol (hotărât). 3. care nu este format din articulații. (< ne- + articulat)

nearticulat a. 1. care nu e articulat: strigăt nearticulat; 2. lipsit de articulațiuni: animale nearticulate; 3. Gram. fără articol: vorbă nearticulată.

* nearticulát, -ă (ea 2 sil.) adj. Care nu e articulat saŭ n’are articulațiunĭ: strigăt nearticulat (ca al animalelor), animal nearticulat. Gram. Fără articul, ca: om, casă față de omu, casa.

NEARTICULAT adj. bolborosit, îngăimat, mormăit, neclar, nedeslușit, (fig.) morfolit. (Cuvinte ~.)

NEARTICULÁT, -Ă adj. (< pref. ne- + articulat): în sintagmele declinare nearticulată, substantiv nearticulat și sunet nearticulat (v.).