Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 344427:

NEABĂTÚT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la abătut) Care nu se abate de la linia de conduită; credincios concepțiilor sale; consecvent. [Sil. ne-a-] /ne- + abătut

Neabătut dex online | sinonim

Neabătut definitie