neîndemânare definitie

9 definiții pentru neîndemânare

NEÎNDEMÂNÁRE s. f. Lipsă de îndemânare; stângăcie. – Pref. ne- + îndemânare.
NEÎNDEMÂNÁRE s. f. Lipsă de îndemânare; stângăcie. – Ne- + îndemânare.
NEÎNDEMÎNÁRE s. f. Lipsă de îndemînare, stîngăcie.
neîndemânáre s. f., g.-d. art. neîndemânắrii
neîndemânáre s. f., g.-d. art. neîndemânării
NEÎNDEMÂNÁRE s. stângăcie, (livr.) inabilitate, (rar) nepricepere, (reg.) mangoseală, (înv.) maladresă. (Era de o ~ proverbială.)
neîndemânare f. nedibăcie.
neîndemănáre f. Lipsă de îndemănare.
NEÎNDEMÂNARE s. stîngăcie, (rar) nepricepere, (reg.) mangoseală, (înv.) maladresă. (Era de o ~ proverbială.)

neîndemânare dex

Intrare: neîndemânare
neîndemânare substantiv feminin