NARCOTIZÁ, narcotizez, vb. I. Tranz. A administra cuiva un narcotic pentru a-i provoca narcoza. – Din fr. narcotiser.

NARCOTIZÁRE, narcotizări, s. f. Acțiunea de a narcotiza și rezultatul ei. – V. narcotiza.

NARCOTIZÁ, narcotizez, vb. I. Tranz. A administra cuiva un narcotic pentru a-i provoca narcoza. – Din fr. narcotiser.

NARCOTIZÁRE, narcotizări, s. f. Acțiunea de a narcotiza și rezultatul ei. – V. narcotiza.

NARCOTIZÁ, narcotizez, vb. I. Tranz. A produce (cuiva) o stare de anestezie generală, de amețeală, cu un narcotic, p. ext. cu o băutură alcoolică. Își omora mintea cu otrava colorată, care-l narcotiza ținîndu-l între vis și viață. BART, E. 255.

NARCOTIZÁRE, narcotizări, s. f. Acțiunea de a narcotiza.

narcotizá (a ~) vb., ind. prez. 3 narcotizeáză

narcotizáre s. f., g.-d. art. narcotizắrii; pl. narcotizắri

narcotizá vb., ind. prez. 1 sg. narcotizéz, 3 sg. și pl. narcotizeáză

narcotizáre s. f., g.-d. art. narcotizării; pl. narcotizări

NARCOTIZÁ vb. I. tr. A administra un narcotic cuiva pentru a-l aduce în stare de narcoză. [< fr. narcotiser].

NARCOTIZÁRE s.f. Acțiunea de a narcotiza și rezultatul ei. [< narcotiza].

NARCOTIZÁ vb. tr. a administra cuiva un narcotic, a-i produce narcoză. (< fr. narcotiser)

A NARCOTIZÁ ~éz tranz. (persoane) A aduce în stare de narcoză (prin administrarea unui narcotic). /<fr. narcotiser

* narcotizéz v. tr. (d. narcotic). Amestec cu un narcotic: băutură narcotizată. Adorm printr’un narcotic.