Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

4 defini╚Ťii pentru napoia

NAPOIÁ vb. I v. înapoia2.
NAPOIÁ vb. I v. înapoia2.
├ÄNAPOI├ü2, ├«napoiez, vb. I. 1. Tranz. A da ├«napoi, a restitui. Be╚Ťi-o toat─â, zise apoi c─âtre G─âvan c├«nd vru s─â-i ├«napoieze sticla. REBREANU, I. 21. Trebuie s─â-mi ├«napoiezi scrisoarea pe care ╚Ťi-o cer. CARAGIALE, O. III 306. ÔÖŽ A retroceda. Prin aceast─â pace, Austria a ├«napoiat, ├«ntre altele, Oltenia, care a sc─âpat astfel de ap─âs─âtoarea ocupa╚Ťie austriac─â. IST. R.P.R. 255. 2. Refl. A se ├«ntoarce la locul de unde a plecat; a reveni. Tot astfel se ├«nt├«mpla ╚Öi cu unii care se ├«napoiau. PAS, Z. I 214. A ie╚Öit din curte, ca s─â nu se mai ├«napoieze niciodat─â. GALACTION, O. I 308. 3. Refl. ╚Öi intranz. Fig. (├Änvechit) A da ├«napoi, a regresa, a dec─âdea, a fi ├«n declin. Istoria este m─âsura sau metrul prin care se poate ╚Öti dac─â un popor prop─â╚Öe╚Öte sau dac─â se ├«napoiaz─â. KOG─éLNICEANU, S. A. 45. ÔÇô Variante: napoi├í (ALECSANDRI, P. P. 204) vb. I, (neobi╚Önuit) ├«napo├ş (ALECSANDRI, S. 109) vb. IV.
NAPOIÁ vb. I v. înapoia2.

Napoia dex online | sinonim

Napoia definitie

Intrare: napoia
napoia verb grupa I conjugarea a II-a