Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

38 defini╚Ťii pentru na╚Ťiune

N├ü╚ÜIE s. f. v. na╚Ťiune.
NA╚ÜI├ÜNE, na╚Ťiuni, s. f. Comunitate uman─â caracterizat─â prin unitatea de teritoriu, con╚Ötiin╚Ťa identit─â╚Ťii istorice ╚Öi culturale ╚Öi, ├«n general, prin unitate de limb─â ╚Öi religie. [Pr.: -╚Ťi-u-. ÔÇô Var.: (├«nv.) n├í╚Ťie s. f.] ÔÇô Din lat. na╚Ťio, -onis, it. nazione, fr. nation, rus. na╚Ťiia.
N├ü╚ÜIE s. f. v. na╚Ťiune.
NA╚ÜI├ÜNE, na╚Ťiuni, s. f. Comunitate stabil─â de oameni, istorice╚Öte constituit─â ca stat, ap─ârut─â pe baza unit─â╚Ťii de limb─â, de teritoriu, de via╚Ť─â economic─â ╚Öi de factur─â psihic─â, care se manifest─â ├«n particularit─â╚Ťi specifice ale culturii na╚Ťionale ╚Öi ├«n con╚Ötiin╚Ťa originii ╚Öi a sor╚Ťii comune. [Pr.: -╚Ťi-u- ÔÇô Var.: (├«nv.) n├í╚Ťie s. f.] ÔÇô Din lat. natio, -onis, it. nazione, fr. nation, rus. na╚Ťiia.
N├ü╚ÜIE s. f. v. na╚Ťiune.
NA╚ÜI├ÜNE, na╚Ťiuni, s. f. Comunitate stabil─â de oameni, istorice╚Öte constituit─â, care a luat fiin╚Ť─â pe baza comunit─â╚Ťii de limb─â, de teritoriu, de via╚Ť─â economic─â ╚Öi de factur─â psihic─â, care se manifest─â ├«n comunitatea particularit─â╚Ťilor specifice ale culturii. Ce fuse aceast─â revolu╚Ťie de la 1848 ├«n Bucure╚Öti?... Nu fuse fapta nici a unui partid, nici a unui individ ÔÇô fuse fapta na╚Ťiunii rom├«ne. BOLINTINEANU, O. 311. Cuget─âtorul ╚Öi organizatorul [revolu╚Ťiei de la 1848] a fost na╚Ťiunea, iar Tell ╚Öi Magheru au fost bra╚Ťul care a executat voin╚Ťa ei. GHICA, S. A. 166. Eu... s├«nt trimis aici de na╚Ťiune ca reprezentantul intereselor ei. ALECSANDRI, T. I 23. ÔŚŐ Na╚Ťiune socialist─â = na╚Ťiune n─âscut─â pe baza vechii na╚Ťiuni burgheze, ca rezultat al or├«nduirii socialiste, ╚Öi care, eliberat─â de contradic╚Ťii de clas─â de ne├«mp─âcat, se caracterizeaz─â printr-o puternic─â unitate a ├«ntregului popor. O dat─â cu construirea socialismului ├«n ╚Ť─ârile de democra╚Ťie popular─â, na╚Ťiunile acestor ╚Ť─âri se transform─â ╚Öi ele treptat ├«n na╚Ťiuni socialiste. LUPTA DE CLAS─é, 1951, nr. 11-12, 24. ÔÖŽ (Impropriu, ├«n forma na╚Ťie) Popor, neam. C├«nd citim ├«n vechea carte a istoriei str─âbune Virtu╚Ťi mari, ilustre fapte, ale na╚Ťiei rom├«ne, Care inim─â st─â rece? ALEXANDRESCU, M. 163. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) n├í╚Ťie (ANGHEL-IOSIF, C. M. II 14, EMINESCU, O. I 150, B─éLCESCU, O. I 325) s. f.
na╚Ťi├║ne (-╚Ťi-u-) s. f., g.-d. art. na╚Ťi├║nii; pl. na╚Ťi├║ni
na╚Ťi├║ne s. f. (sil. -╚Ťi-u-), g.-d. art. na╚Ťi├║nii; pl. na╚Ťi├║ni[1]
NA╚ÜI├ÜNE s. neam, popor, (├«nv. ╚Öi pop.) norod, (├«nv.) limb─â, semin╚Ťie. (─â rom├ón─â.)[1]
N├ü╚ÜIE s.f. v. na╚Ťiune.
NA╚ÜI├ÜNE s.f. Form─â de comunitate etnic─â-social─â a oamenilor, produs al dezvolt─ârii societ─â╚Ťii pe o treapt─â superioar─â, av├ónd ca tr─âs─âturi definitorii comunitatea de teritoriu, a intereselor economice, a originii limbii ╚Öi culturii, o anumit─â factur─â psihic─â. [Pron. -╚Ťi-u-, var. na╚Ťie s.f. / cf. fr. nation, it. nazione, lat. natio].
NA╚ÜI├ÜNE s. f. form─â de comunitate uman─â stabil─â, istorice╚Öte constituit─â, caracterizat─â prin comunitatea de limb─â, de teritoriu, de via╚Ť─â economic─â, politic─â (statal─â) ╚Öi de cultur─â. (< lat. natio, fr. nation, it. nazione)
n├í╚Ťie (n├í╚Ťii), s. f. ÔÇô 1. Popor. ÔÇô 2. (Trans., Banat) Popor de jos. ÔÇô 3. (Arg.) Prieten, camarad. ÔÇô Var. n─â╚Ťiune. Fr. nation, lat. natio, cf. rus. nacija. ÔÇô Der. (din fr.) na╚Ťional, adj.; na╚Ťionalism, s. n.; na╚Ťionalist, adj.; na╚Ťionalitate, s. f.; na╚Ťionaliza, vb.
NA╚ÜI├ÜNE ~i f. Comunitate stabil─â de oameni constituit─â istorice╚Öte ╚Öi ap─ârut─â pe baza unit─â╚Ťii de limb─â, de teritoriu, de via╚Ť─â economic─â ╚Öi de factur─â psihic─â, manifestate ├«n particularit─â╚Ťile specifice ale culturii. [G.-D. na╚Ťiunii; Sil. -╚Ťi-u-] /<lat. natio, ~onis, it. nazione, fr. nation[1]
na╚Ťi(un)e f. totalitatea locuitorilor din aceea╚Ö ╚Ťar─â, tr─âind sub acela╚Ö guvern.
Societatea na╚Ťiunilor f. lig─â constituit─â ├«n 1919 (cu sediul la Geneva), av├ónd de scop a desvolta cooperarea ├«ntre na╚Ťiuni, asigur├óndu-le pacea ╚Öi siguran╚Ťa, reducerea armamentelor, garan╚Ťia ╚Öi regularea diferendelor ├«ntre State.
* n├í╚Ťie V. na╚Ťiune.
* na╚Ťi├║ne f. (lat. natio, -├│nis, d., natus, n─âscut. V. nat). Popor, norod, totalitatea oamenilor de acela╚Ö─ş s├«nge a╚Öeza╚Ťi pe un p─âm├«nt determinat ca baz─â necesar─â a existen╚Ťe─ş lor, care a┼ş acela╚Ö─ş gra─ş (pe care e─ş l-a┼ş format), acelea╚Ö─ş interese prezente ╚Öi acelea╚Ö─ş aspira╚Ťiun─ş ╚Öi al c─âror organizm constitu─şe ace─şa╚Ö─ş putere (na╚Ťionalitatea), creatoare a culturi─ş umane, care nu e de c├«t produsu e─ş variat (A.C. Cuza): na╚Ťiunea rom├óneasc─â se ├«ntinde peste hotarele Rom├«nii─ş. ÔÇô ╚śi -n├í╚Ťie (rus. n├íci─şa).
NA╚ÜIUNE s. neam, popor, (├«nv. ╚Öi pop.) norod, (├«nv.) limb─â, semin╚Ťie. (~a rom├ón─â.)
NA╚ÜIUNE. Subst. Na╚Ťiune, na╚Ťionalitate. Popor, popul (├«nv.), neam, norod (pop.); popora╚Ťie (├«nv.), poporime (├«nv. ╚Öi reg.), popula╚Ťie, comunitate etnic─â, grup etnic; semin╚Ťie, semin╚Ťenie (├«nv.), spi╚Ť─â (fig.), gint─â (livr.), suflare (fig.), limb─â (├«nv. ╚Öi arh.). Cona╚Ťional, concet─â╚Ťean. Patriotism. Poporanism (rar). Na╚Ťionalism; ╚Öovinism. Na╚Ťionalist; ╚Öovinist, ╚Öovin. Etnogenez─â, etnogenie. Demografie. Etnologie. Etnografie. Etnopsihologie. Etnolog. Etnograf. Adj. Na╚Ťional, na╚Ťionalnic (├«nv.), na╚Ťionalicesc (├«nv.), na╚Ťionalitar (rar), na╚Ťionalistic (neobi╚Önuit); etnic, de neam; popular, poporal (├«nv.), poporan (├«nv. ╚Öi pop.), poporanist (rar). Na╚Ťionalist, ╚Öovinist, ╚Öovin. Etnologic. Etnografic. Demografic. Vb. A fi de na╚Ťionalitate..., a-╚Öi trage neamul din..., a proveni din..., a se trage din.... A na╚Ťionaliza. Adv. Na╚Ťionalice╚Öte (rar), (├«n mod) na╚Ťional. V. locuitor, stat.
ASOCIA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR DIN ASIA DE SUD-EST (├«n engl.: Association of South-East Asian Nations ÔÇô ASEAN, organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Jakarta, creat─â ├«n 1967 la Bangkok, ├«n scopul dezvolt─ârii cooper─ârii politice ╚Öi economice ├«ntre statele membre. Membri fondatori: Filipine, Indonezia, Malaysia, Singapore ╚Öi Thailanda (├«n 1984 ader─â ╚Öi Sultanatul Brunei).
ASOCIA╚ÜIA PENTRU NA╚ÜIUNILE UNITE DIN ROM├éNIA, asocia╚Ťie creat─â ├«n 1955, cu sediul la Bucure╚Öti, av├«nd ca scop popularizarea principiilor ╚Öi ╚Ťelurilor Na╚Ťiunilor Unite; este afiliat─â Federa╚Ťiei Mondiale a Asocia╚Ťiilor pentru Na╚Ťiunile Unite.
COMUNITATEA BRITANIC─é DE NA╚ÜIUNI, denumirea ini╚Ťial─â (1926-1947) a Comunit─â╚Ťii de Na╚Ťiuni. V. Commonwealth (2).
COMUNITATEA DE NAȚIUNI v. Commonwelth (2).
CONFERIN╚ÜA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU COMER╚Ü ╚śI DEZVOLTARE (├«n engl.: United Nations Conference on Trade and Development ÔÇô U.N.C.T.A.D.) v. O.N.U..
FEDERA╚ÜIA MONDIAL─é A ASOCIA╚ÜIILOR PENTRU NA╚ÜIUNILE UNITE, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â. ├Änfiin╚Ťat─â ├«n 1946, cu sediul la Geneva.
FONDUL NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU COPII (U.N.I.C.E.F.; ├«n engl.: United Nations ChldrenÔÇÖS Fund). Creat la 11 dec. 1946, cu sediul la New York (S.U.A.), cu scopul de ajuta copiii din ╚Ť─ârile devastate de r─âzboi cu alimente, medicamente ╚Öi ├«mbr─âc─âminte. Prin Rezolu╚Ťia Adun─ârii Generale din 6 oct. 1953 programul O.N.U. de ajutoare a copiilor a c─âp─âtat un caracter permanent. La 2 sept. 1990 a intrat ├«n vigoare conven╚Ťia asupra dreptului copilului, iar la 29 sept. acela╚Öi an U.N.I.C.E.F. a convocat la New York un summit mondial cu participarea a 71 de ╚Öefi de stat sau de guvern, care adopt─â un plan de ac╚Ťiune ├«n sprijinul copiilor. U.N.I.C.E.F. este un organism specializat ├«n sistemul O.N.U., cu statut semiautonom. Pentru activitatea sa a fost distins ├«n 1965 cu Premiul Nobel pentru Pace.
├ÄNALTUL COMISARIAT AL NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU REFUGIA╚ÜI. organism creat la Geneva, ├«n 1950, cu scopul de a asigura protec╚Ťia interna╚Ťional─â a refugia╚Ťilor care, prin defini╚Ťie, nu beneficiaz─â de protec╚Ťia ╚Ť─ârii de origine. Premiul Nobel pentru pace (1954 ╚Öi 1981).
LIGA NA╚ÜIUNILOR v. Societatea Na╚Ťiunilor.
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE (O.N.U.; ├«n engl.: United Nations Organization ÔÇô U.N. sau U.N.O.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â cu sediul ├«n United Nations Plaza din New York (S.U.A.), fondat─â, prin semnarea la 26 iun. 1945, a Cartei de la San Francisco de c─âtre 50 de state (intrat─â ├«n vigoare la 24 oct. 1945). Constituie o organiza╚Ťie cu voca╚Ťie universal─â, creat─â ├«n scopul men╚Ťinerii p─âcii ╚Öi securit─â╚Ťii interna╚Ťionale prin luarea de m─âsuri colective ├«mpotriva actelor de agresiune, dezvoltarea rela╚Ťiilor prietene╚Öti ├«ntre na╚Ťiuni, promovarea cooper─ârii interna╚Ťionale ├«n domeniul economic, social, cultural ╚Öi umanitar. La 12 iun. 1941 este parafat─â la Londra ÔÇ×Declara╚Ťia interaliat─âÔÇŁ ├«n care semnatarii se angajau ÔÇ×s─â conlucreze cu celelalte na╚Ťiuni libere, at├«t ├«n timp de r─âzboi, c├«t ╚Öi ├«n timp de paceÔÇŁ. A fost primul dintr-o serie de documente care au marcat procesul de formare a O.N.U. La 14 aug. 1941, pre╚Öedintele S.U.A. Franklin D. Roosevelt ╚Öi primul-ministru britanic Winston Churchill au c─âzut de acord asupra unor principii care urmau s─â favorizeze colaborarea interna╚Ťional─â ├«n scopul men╚Ťinerii p─âcii ╚Öi securit─â╚Ťii. Documentul semnat la bordul navei ÔÇ×Prince of WallesÔÇŁ, este de atunci cunoscut sub denumirea de Carta Atlanticului. Numele organiza╚Ťiei a fost folosit prima dat─â, la sugestia pre╚Öedintelui F.D. Roosevelt, ├«n ÔÇ×Declara╚Ťia Na╚Ťiunilor UniteÔÇŁ, semnat─â, la Washington, la 1 ian. 1942, de c─âtre reprezentan╚Ťii a 26 de state care luptau contra Axei ╚Öi care ╚Öi-au proclamat sprijinul pentru Carta Atlanticului. ├Äntr-o declara╚Ťie semnat─â la Conferin╚Ťa de la Moscova, la 30 oct. 1943, guvernele U.R.S.S., Marii Britanii, Statelor Unite ╚Öi Chinei au preconizat crearea unei organiza╚Ťii interna╚Ťionale, obiectiv reafirmat de conduc─âtorii Statelor Unite, Marii Britanii ╚Öi U.R.S.S. la Conferin╚Ťa de la Teheran (1 dec. 1943). Primul proiect al O.N.U. a fost elaborat ├«n cursul unei conferin╚Ťe ╚Ťinute la hotelul ÔÇ×Dumbarton OaksÔÇŁ din Washington, ├Än cursul unor serii de reuniuni (21 aug.-7 oct. 1944) c├«nd, reprezenta╚Ťii U.R.S.S., Marii Britanii, Statelor Unite ╚Öi Chinei s-au pus de acord asupra scopurilor, structurii ╚Öi func╚Ťion─ârii acestei organiza╚Ťii mondiale. La 11 febr. 1945, dup─â reuniunea de la Ialta, Roosevelt, Churchill ╚Öi Stalin ╚Öi-au declarat voin╚Ťa de a pune bazele unei ÔÇ×organiza╚Ťii generale interna╚Ťionale pentru salvgardarea p─âcii ╚Öi securit─â╚ŤiiÔÇŁ. La 25 apr. 1945 reprezentan╚Ťii a 50 de state s-au reunit la San Francisco ├«n Conferin╚Ťa Na╚Ťiunilor Unite asupra Organiza╚Ťiei interna╚Ťionale. Ei au elaborat cele 111 articole ale Cartei care a fost adoptat─â ├«n unanimitate. Aceasta define╚Öte scopurile ╚Öi principiile Organiza╚Ťiei, structura, organele principale ╚Öi func╚Ťiile acestora. A doua zi ei au semnat-o ├«n auditoriul Teatrului Herbst din incinta Monumentului Vechilor Combatan╚Ťi. A intrat ├«n vigoare dup─â ce a fost ratificat─â de cei cinci membri permanen╚Ťi ai Consiliului de Securitate ╚Öi a majorit─â╚Ťii celorlal╚Ťi semnatari (24 oct. 1945, na╚Öterea O.N.U.). Prima Adunare General─â, unde sUnt reprezentate toate statele membre, se deschide la Central Hall din Westminter (10 ian. 1946). Consiliul de Securitate reunit pentru prima oar─â la Londra (17 ian. 1946) adopt─â regulamentul s─âu de ordine interioar─â. Adunarea General─â adopt─â (24 ian. 1946) prima sa rezolu╚Ťie consacrat─â ├«n principal utiliz─ârii pa╚Önice a energiei atomice ╚Öi elimin─ârii armelor atomice ╚Öi a celorlalte arme de distrugere ├«n mas─â. La 1 febr. 1946 Trygve Lie (Norvegia) devine primul secretar general al O.N.U., iar pe 24 oct. 1947 Adunarea General─â proclam─â oficial aceast─â zi drept ÔÇ×Ziua Na╚Ťiunilor UniteÔÇŁ. La 24 oct. 1949 se pune piatra de temelie a actualului sediu al O.N.U. din New York. ├Än istoria sa de aproape ╚Öase decenii, din care cea mai mare parte s-a desf─â╚Öurat ├«n condi╚Ťii nefavorabile determinate de confruntarea din anii r─âzboiului rece, O.N.U. a reu╚Öit ├«n mare m─âsur─â s─â r─âspund─â speran╚Ťelor pe care omenirea le pusese ├«n Organiza╚Ťie. Activitatea sa a cuprins domenii diverse, de la aplanarea conflictelor, interdic╚Ťia armelor de distrugere ├«n mas─â ╚Öi neproliferarea armelor atomice la decolonizare, codificarea dreptului interna╚Ťional, mediul, drepturile omului etc. Astfel, ├«n iun. 1948 este stabilit ├«n Palestina organismul Na╚Ťiunilor Unite ├«ns─ârcinat cu supravegherea armisti╚Ťiului, prima misiune de observare a Na╚Ťiunilor Unite, iar emisarul O.N.U. Ralph Bunche ob╚Ťine ├«ncetarea focului ├«ntre noul stat creat, Israel, ╚Öi ╚Ť─ârile arabe (7 ian. 1949). Adunarea General─â adopt─â Declara╚Ťia universal─â a omului (10 dec. 1948). ├Än absen╚Ťa reprezentantului Uniunii Sovietice, Consiliul de Securitate decide s─â intervin─â de partea Coreii de Sud ╚Öi s─â resping─â invazia Nordului. O conven╚Ťie de armisti╚Ťiu ├«n Coreea este semnat─â (27 iul. 1953) de c─âtre Comandamentul O.N.U. ╚Öi Comandamentul China-Coreea de Nord. ├Än 1954, ├Änaltul Comisariat O.N.U. pentru refugia╚Ťi prime╚Öte primul dintre cele dou─â Premii Nobel pentru Pace pentru interven╚Ťiile sale ├«n favoarea refugia╚Ťilor europeni. Adunarea General─â ├«╚Öi ╚Ťine prima sa sesiune extraordinar─â de urgen╚Ť─â (1 nov. 1956) pentru a face fa╚Ť─â crizei Canalului Suez ╚Öi creeaz─â (5 nov.) prima for╚Ť─â de men╚Ťinere a p─âcii a O.N.U. ÔÇô For╚Ťa de Urgen╚Ť─â a Na╚Ťiunilor Unite (F.U.N.U.). ├Än sept. 1960, 17 noi state independente (dintre care 16 africane) intr─â ├«n O.N.U. (cea mai numeroas─â primire a unor noi state membre). La 18 sept. 1961 secretarul general Dag Hammarskj├Âld moare ├«ntr-un accident de avion ├«n Congo, ├«n cursul unei misiuni O.N.U. Consiliul de Securitate adopt─â un embargou voluntar asupra armamemtelor ├«mpotriva Africii de Sud (7 aug. 1963), iar mai apoi (5 mart. 1964) aprob─â trimiterea unei for╚Ťe de men╚Ťinere a p─âcii ├«n Cipru. Adunarea General─â retrage (27 oct. 1966) Africii de Sud mandatul prin care administra Africa de Sud-Vest (azi Namibia), iar la 16 dec. 1966 sunt impuse sanc╚Ťiuni obligatorii ├«mpotriva Rhodesiei (azi Zimbabwe) de c─âtre Consiliul de Securitate. Dup─â ÔÇ×R─âzboiul de 6 zileÔÇŁ, Consiliul de Securitate adopt─â, la 22 nov. 1967, Rezolu╚Ťia 242, baza viitoarelor negocieri care vizeaz─â instaurarea p─âcii ├«n Orientul Mijlociu. Adunarea General─â aprob─â Tratatul de nonproliferare a armelor nucleare ╚Öi cere statelor membre s─â-l ratifice (12 iun. 1968). La 4 ian. 1969 intr─â ├«n vigoare Conven╚Ťia interna╚Ťional─â asupra elimin─ârii tuturor formelor de discriminare rasial─â. Adunarea General─â admite (25 oct. 1971) R.P. Chinez─â ├«n O.N.U. ├Än iun. 1972 are loc la Stockholm prima Conferin╚Ť─â a Na╚Ťiunilor Unite pentru Mediu care creeaz─â Programul Na╚Ťiunilor Unite pentru Mediul ├Änconjur─âtor (P.N.U.E.), cu sediul la Nairobi (Kenya). La 13 nov. 1974 Adunarea General─â recunoa╚Öte Organiza╚Ťie pentru Eliberarea Palestinei (O.L.P.) ca ÔÇ×singurul reprezentant legitim al poporului palestinianÔÇŁ. ÔÇ×Anul interna╚Ťional al femeiiÔÇŁ, marcat de prima conferin╚Ť─â O.N.U. asupra drepturilor femeilor, organizat─â la Ciudad de Mexico (iun.-iul. 1975) este urmat de adoptarea de c─âtre Adunarea General─â la 18 dec. 1979 a Conven╚Ťiei asupra elimin─ârii oric─âror forme de discriminare a femeilor, definind drepturile femeilor ├«n domeniul politic, economic, social, cultural ╚Öi civil. Consiliul de Securitate adopt─â un embargou obligatoriu asupra armamentelor ├«mpotriva Africii de Sud (4 nov. 1977), iar Adunarea General─â convoac─â prima sa sesiune extraordinar─â consacrat─â dezarm─ârii (mai-iun. 1978). Trei ani dup─â declararea ultimului caz cunoscut, la 8 mai 1980, Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii (O.M.S.) proclam─â oficial eradicarea variolei. La 25 nov. 1981 Adunarea General─â adopt─â Declara╚Ťia asupra elimin─ârii oric─âror forme de intoleran╚Ť─â ╚Öi discriminare pe baz─â religioas─â. La 10 dec. 1982 este semnat─â Conven╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite asupra dreptului m─ârii de c─âtre 177 state ╚Öi dou─â entit─â╚Ťi (cel mai mare num─âr de semn─âturi puse pe un tratat ├«n ziua vot─ârii). ├Än dec. 1984 secretarul general Javier P├ęrez de Cu├ęllar creeaz─â Biroul de opera╚Ťii de urgen╚Ť─â ├«n Africa pentru coordonarea ajutoarelor organizate pentru combaterea foametei. Tot acum (10 dec. 1984) Adunarea General─â adopt─â Conven╚Ťia ├«mpotriva torturii ╚Öi a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. ├Än iun. 1985, la Nairobi, are loc Conferin╚Ťa de ├«ncheiere a Deceniului Na╚Ťiunilor Unite pentru femei, care reune╚Öte mii de participan╚Ťi. ├Än sept. 1987 eforturile desf─â╚Öurate de P.N.U.E. sunt ├«ncununate de semnarea Tratatului asupra protec╚Ťiei p─âturii de ozon, cunoscut sub numele de Protocolul de la Montr├ęal, primul acord mondial de protec╚Ťie a mediului. ├Än 1988 Opera╚Ťiunile O.N.U. de Men╚Ťinere a P─âcii primesc Premiul Nobel pentru Pace (├«n acel moment erau ├«n desf─â╚Öurare un num─âr de 7). ├Än apr. 1989, Grupul de Asisten╚Ť─â O.N.U. pentru perioada de tranzi╚Ťie (G.A.N.U.P.T.) este trimis ├«n Namibia pentru a supraveghea retragerea trupelor Africii de Sud ╚Öi pentru a furniza asisten╚Ť─â ├«n vederea alegerilor care au avut loc ├«n nov. 1989 (Namibia devine independent─â la 21 mart. 1990). La 31 mai 1991 este negociat─â o ├«ncetare a focului ├«n Angola (unde r─âzboiul civil se desf─â╚Öura de 16 ani) supravegheat─â apoi de Misiunea de verificare a Na╚Ťiunilor Unite ├«n Angola (U.N.A.V.E.M II). Guvernul din El Salvador ╚Öi Frontul de Eliberare Na╚Ťional─â (F.E.N.) semneaz─â (31 dec. 1991), prin intermediul bunelor oficii ale secretarului general al O.N.U., un acord de ├«ncetare a focului ╚Öi un tratat de pace, dup─â 12 ani de r─âzboi. Consiliul de Securitate ╚Ťine prima reuniune din istoria sa (31 ian. 1992), la nivelul ╚Öefilor de stat ╚Öi de guvern. ├Än iun. 1992 are loc la Rio de Janeiro (Brazilia) Conferin╚Ťa Na╚Ťiunilor Unite asupra mediului, cu participarea a 104 ╚Öefi de stat ╚Öi guvern ╚Öi al╚Ťi conduc─âtori (Conferin╚Ťa, cea mai mare din istorie, adopt─â ÔÇ×Ac╚Ťiunea 21ÔÇŁ ÔÇô plan de ac╚Ťiune pentru dezvoltarea durabil─â). Secretarul general Boutros Boutros Ghali public─â ÔÇ×Agenda pentru paceÔÇŁ (17 iun. 1992), plan de diploma╚Ťie preventiv─â, de restabilire ╚Öi men╚Ťinere a p─âcii. La 27 apr. 1993 este declarat─â independen╚Ťa Eritreii, ├«n urma unui referendum verificat de O.N.U. cu participarea a 99,5 la sut─â din electoratul ├«nscris (Eritrea a fost pe urm─â admis─â ca membru al O.N.U. ╚Öi al Organiza╚Ťiei Unit─â╚Ťii Africane, azi Uniunea African─â). ├Än mai 1993 alegerile din Cambodgea, supervizat─â de O.N.U., au drept consecin╚Ť─â elaborarea unei noi Constitu╚Ťii ╚Öi instalarea unui guvern democratic, marc├«nd ├«ncheierea conflictului ce dura de 15 ani. Are loc la Viena (iun. 1993) Conferin╚Ťa Mondial─â asupra drepturilor omului ├«n timpul Anului Interna╚Ťional al popula╚Ťiilor autohtone (1993). La 6 mai 1994 secretarul general public─â ÔÇ×Agenda pentru dezvoltareÔÇŁ, plan de ac╚Ťiune al c─ârui scop este de a ameliora condi╚Ťia uman─â. Au loc alegeri ├«n Africa de Sud (26-29 apr. 1994) sub supravegherea a 2.527 observatori ai Misiunii de Observare a Na╚Ťiunilor Unite ├«n Africa de Sud (M.O.N.U.A.S.), care marcheaz─â sf├ór╚Öitul regimului de apartheid. Consiliul de Securitate ridic─â embargoul asupra armelor ╚Öi altor restric╚Ťii impuse Africii de Sud (25 mai), iar la 23 iun. 1994 Africa de Sud ├«╚Öi reia locul ├«n Adunarea General─â, dup─â 24 ani de absen╚Ť─â. La 13 sept. 1994 Conferin╚Ťa Interna╚Ťional─â a O.N.U. asupra popula╚Ťiei ╚Öi dezvolt─ârii, reunit─â la Cairo, adopt─â un Program de ac╚Ťiune. ├Än oct. 1994 au loc ├«n Mozambic primele alegeri multipartite (27-29 oct.) supravegheate de peste 2.300 observatori interna╚Ťionali. ├Än acela╚Öi an, este adoptat un program de activitate, ├«nso╚Ťit de manifest─âri care marcheaz─â a 50-a aniversare a O.N.U., cu tema ÔÇ×Noi, popoarele Na╚Ťiunilor Unite... aliate pentru o lume mai bun─âÔÇŁ. Se reune╚Öte la Copenhaga (mart. 1995) Conferin╚Ťa mondial─â pentru dezvoltare social─â, una dintre cele mai importante reuniuni a conduc─âtorilor politici, pentru a re├«nnnoi angajamentul de a combate s─âr─âcia, ╚Öomajul ╚Öi excluderea social─â. La 26 iun. 1995 are loc la San Francisco (California) o conferin╚Ť─â de celebrare a celei de a-50-a anivers─âri de la semnarea Cartei Na╚Ťiunilor Unite, urmat─â la 22-24 oct. 1995 de o reuniune special─â cu participarea ╚Öefilor de stat ╚Öi guvern, la sediul O.N.U. din New York. La 10 sept. 1996 Adunarea General─â adopt─â Tratatul pentru interzicerea complet─â a experien╚Ťelor nucleare (Acest tratat, a c─ârui adoptare semnific─â o cotitur─â ├«n istoria eforturilor ├«n materie de dezarmare ╚Öi de neproliferare, este deschis semn─ârii la 24 sept.). La 17 dec. 1996 Adunarea General─â alege pentru prima dat─â un reprezentant al ╚Ť─ârilor din Africa neagr─â (Kofi Annan, Ghana), pentru un mandat (1 ian. 1997-31 dec. 2001), reconfirmat la 29 ian. 2001. O.N.U. are 191 de membri (2003), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 14 dec. 1955). Cea de-a XXII-a sesiune a Adun─ârii Generale a ales drept pre╚Öedinte pe ministrul de Externe al Rom├óniei, Corneliu M─ânescu (era pentru prima dat─â ├«n istoria de p├ón─â atunci a organiza╚Ťiei c├ónd un reprezentant al ╚Ť─ârilor socialiste era ales ├«n aceast─â demnitate). Nu face parte din O.N.U. un singur stat suveran, Vaticanul (care are totu╚Öi statutul de observator permanent). ├Än anul 2002 au fost admi╚Öi ca membri Elve╚Ťia (├«n urma succesului referendumului din 3 mart. 2002) ╚Öi Timorul de Est (al 46-lea stat independent al Asiei). Organiza╚Ťia pentru Eliberarea Palestinei (O.L.P.) are statutul de observator special. Principalele organe ale O.N.U. sunt: Adunarea General─â, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic ╚Öi Social, Consiliul de Tutel─â, Curtea Interna╚Ťional─â de Justi╚Ťie, Secretariatul. 1. Adunarea General─â este organul reprezentativ al O.N.U. alc─âtuit din reprezentan╚Ťii tuturor ╚Ť─ârilor membre (maximum 5 din fiecare ╚Ťar─â), ├«nvestit cu dreptul de a discuta orice problem─â de competen╚Ťa organiza╚Ťiei. Rezolu╚Ťiile sale au caracter de recomandare pentru statele membre, precum ╚Öi pentru celelalte organe sau institu╚Ťii din sistemul Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite. Se ├«ntrune╚Öte ├«n sesiuni ordinare anuale, dar ╚Öi ├«n sesiuni extraordinare sau de urgen╚Ť─â, atunci c├ónd este necesar. Acestea din urm─â sunt convocate de c─âtre Secretarul General, la cererea Consiliului de Securitate sau a majorit─â╚Ťii membrilor organiza╚Ťiei. Ia hot─âr├óri cu majoritatea simpl─â a membrilor prezen╚Ťi ╚Öi votan╚Ťi sau pentru problemele mai importante (admiterea de noi membri, recomand─ârile pentru men╚Ťinerea p─âcii etc.) ╚Öi cu majoritate de dou─â treimi ├«n fiecare ╚Öedin╚Ť─â plenar─â sau ├«n Comisii. Adunarea General─â ├«╚Öi stabile╚Öte propriile reguli de procedur─â ╚Öi ├«╚Öi alege un pre╚Öedinte la fiecare sesiune. II. Consiliul de Securitate este principalul organ ├«n domeniul men╚Ťinerii p─âcii ╚Öi securit─â╚Ťii interna╚Ťionale. Cuprinde 15 membri, dintre care 5 permanen╚Ťi (R.P. China, Fran╚Ťa, Marea Britanie, S.U.A. ╚Öi Federa╚Ťia Rus─â, care ocup─â locul fostei U.R.S.S.), ce pot exercita dreptul de veto, ╚Öi 10 nepermanen╚Ťi, ale╚Öi de Adunarea General─â (c├óte 5 ├«n fiecare an), de regul─â pentru un mandat de doi ani (├«n 1962, pentru un an, 1976-1977, 1991-1992 ╚Öi 2004-2005. Rom├ónia a fost membru al Consiliului de Securitate), pe baza principiului reparti╚Ťiei geografice echitabile. Fiecare membru dispune de un vot. Pentru a se adopta deciziile este suficient un vot favorabil a 9 membri (inclusiv unanimitatea membrilor permanen╚Ťi). Rezolu╚Ťiile sale au un caracter obligatoriu. Poate fi convocat la cererea Secretarului general al O.N.U. sau a oric─ârui stat membru ╚Öi la lucr─ârile sale poate participa, f─âr─â drept de vot, orice membru al organiza╚Ťiei. III. Consiliul Economic ╚Öi Social (C.E.S. sau E.C.O.S.O.C.) promoveaz─â cooperarea interna╚Ťional─â ├«n domeniile economic ╚Öi social. Este alc─âtuit din 54 de membri, ale╚Öi de Adunarea General─â pentru un mandat de 3 ani, pe baza principiului reparti╚Ťiei geografice echitabile (18 sunt ale╚Öi ├«n fiecare an). Rezolu╚Ťiile sale au caracter de recomand─âri. Se ├«ntrune╚Öte anual, principala sa func╚Ťie fiind de a stabili direc╚Ťiile de ac╚Ťiune ╚Öi de a coordona agen╚Ťiile speciale ale O.N.U. Are comisii regionale ╚Öi pe domenii de activitate. Pentru prima dat─â Rom├ónia a fost aleas─â membru al E.C.O.S.O.C. pentru anii 1965-1967. IV. Consiliul de Tutel─â supravegheaz─â administrarea teritoriilor aflate sub tutela O.N.U. Deoarece ultimul teritoriu aflat sub tutela O.N.U. (Rep. Palau) ╚Öi-a declarat independen╚Ťa (1 oct. 1994), iar altele s-au unificat cu statele vecine, C.T. ╚Öi-a suspendat oficial activitatea la 1 nov. 1994, urm├ónd ca ├«n viitor s─â fie convocat numai ├«n cazul ├«n care va ap─ârea o situa╚Ťie deosebit─â. V. Curtea Interna╚Ťional─â de Justi╚Ťie (C.I.J.) este organul judiciar principal al organiza╚Ťiei, are sediul la Haga (Olanda) ╚Öi cuprinde 15 judec─âtori independen╚Ťi, fiecare de alt─â na╚Ťionalitate, ale╚Öi cu titlu personal (sau reale╚Öi), pentru o perioad─â de 9 ani, cu majoritate absolut─â, de c─âtre Adunarea General─â ╚Öi de c─âtre Consiliul de Securitate. Statul Cur╚Ťii este parte integrant─â a Cartei O.N.U. Curtea rezolv─â numai litigiile dintre statele care recunosc jurisdic╚Ťia sa intr-o anumit─â categorie de dispute. VI. Secretariatul este principalul organ administrativ ╚Öi executiv al O.N.U. Este condus de Secretarul general, numit de Adunarea General─â, la recomandarea Consiliului de Securitate, pe o perioad─â de 5 ani. Are sediul la New York (S.U.A.). Execut─â programele politice deliberate de celelalte organe ale O.N.U. ╚Öi are delicata func╚Ťie de mediere. Au ocupat aceast─â func╚Ťie: Trygve Lie ÔÇô Norvegia (1946-1952), Dag Hammarskj├Âld ÔÇô Suedia (1953-1961), U Thant ÔÇô Birmania (1961-1971,) Kurt Waldheim ÔÇô Austria (1972-1981), Javier P├ęrez de Cu├ęllar ÔÇô Per├║ (1982-1991), Boutros Boutros Ghali ÔÇô Egipt (1992-1996), Kofi Annan ÔÇô Ghana (1997-2006) ╚Öi Ban Ki-Moon ÔÇô Coreea de Sud (din 2007). ├Än vederea desf─â╚Öur─ârii activit─â╚Ťii ├«n bune condi╚Ťiuni, Adunarea General─â, Consiliul de Securitate ╚Öi C.E.S. au ├«nfiin╚Ťat numeroase organe subsidiare: Comisii Regionale O.N.U. Pe l├óng─â O.N.U. func╚Ťioneaz─â 5 comisii regionale, ├«n calitate de centre regionale O.N.U.: ÔÇô Comisia Economic─â pentru Europa (C.E.E.; ├«n engl.: Economic Commission for Europe ÔÇô E.C.E.); fondat─â ├«n 1947; sediu: Geneva (Elve╚Ťia). Studiaz─â problemele economice, tehnologice, ╚Öi de mediu ╚Öi face recomand─âri privind solu╚Ťionarea acestora. Membri: statele europene, precum ╚Öi Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Canada, Israel ╚Öi S.U.A. ÔÇô Comisia Economic─â ╚Öi Social─â pentru Asia ╚Öi Pacific (C.E.S.A.P.; ├«n engl.: Economic and Social Commission for Asia and the Pacific ÔÇô E.S.C.A.P.); fondat─â ├«n 1947 sub denumirea de Comisia Economic─â pentru Asia ╚Öi Orientul Apropiat ÔÇô E.C.A.F.E.; a adoptat actuala denumire ├«n urma reorganiz─ârii din 1974; sediu: Bangkok (Thailanda). Reprezint─â singurul forum interguvernamental pentru Asia ╚Öi Pacific. Acord─â asisten╚Ť─â tehnic─â, servicii de consultan╚Ť─â pe l├óng─â guverne, programe de cercetare, preg─âtire ╚Öi informare. Membri: statele din Asia ╚Öi Pacific, precum ╚Öi Fran╚Ťa, Marea Britanie, Rusia ╚Öi S.U.A. ÔÇô Comisia Economic─â pentru America Latin─â ╚Öi Caraibe (C.E.A.L.C.; ├«n engl.: Economic Commission for Latin America and the Caraibbean ÔÇô E.C.L.A.C.); fondat─â ├«n 1948; sediu: Santiago de Chile (Chile). Comisia colaboreaz─â cu guvernele statelor membre ├«n analizarea problemelor economice na╚Ťionale ╚Öi regionale ╚Öi acord─â sprijin ├«n elaborarea planurilor de dezvoltare. Coordoneaz─â programe de asisten╚Ť─â tehnic─â, cercetare, informare, preg─âtire a cadrelor ╚Öi cooperare cu organiza╚Ťii na╚Ťionale, regionale ╚Öi interna╚Ťionale. Membri: statele din America de Sud ╚Öi zona Caraibelor, precum ╚Öi Canada, Fran╚Ťa, Italia, Marea Britanie, Spania ╚Öi S.U.A. ÔÇô Comisia Economic─â pentru Africa (C.E.A.; ├«n engl.: Economic Commission for Africa ÔÇô E.C.A.); fondat─â ├«n 1958; sediu: Addis Abeba (Ethiopia). Activit─â╚Ťile sale au ca scop ├«ncurajarea dezvolt─ârii economice ╚Öi sociale, cre╚Öterea cooper─ârii dintre ╚Ť─ârile membre ╚Öi dintre Africa ╚Öi alte p─âr╚Ťi ale lumii. Membri: cele 53 de state africane. ÔÇô Comisia Economic─â ╚Öi Social─â pentru Asia de Sud-Vest (C.E.S.A.V.; ├«n engl.: Economic and Social Commission for Western Asia ÔÇô E.S.C.W.A.); fondat─â ├«n 1974 sub denumirea de Biroul Economic ╚Öi Social al O.N.U. din Beirut; a adoptat actuala denumire ├«n 1985; sediu: Beirut (Liban). Propune strategii ╚Öi m─âsuri menite s─â promoveze cooperarea ├«n domeniul economic ╚Öi social. Membri: Arabia Saudit─â, Bahrain, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Iraq, Kuwait, Liban, Oman, Palestina, Qatar, Siria, Yemen.
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTA╚ÜIE ╚śI AGRICULTUR─é (F.A.O.; ├«n engl.: Food and Agricultural Organization ÔÇô F.A.O.), agen╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â (din 1946) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creat─â la 16 oct. 1945, av├ónd ca obiectiv lupta contra foametei ╚Öi s─âr─âciei, ameliorarea alimenta╚Ťiei ╚Öi ╚Öi a securit─â╚Ťii alimentare ╚Öi accesul tuturor ╚Ť─ârilor la o alimenta╚Ťie adecvat─â unei vie╚Ťi active ╚Öi s─ân─âtoase. Promoveaz─â dezvoltarea rural─â ╚Öi agricultura durabil─â prin strategia de ├«mbun─ât─â╚Ťire pe termen lung a produc╚Ťiei agricole ╚Öi a securit─â╚Ťii alimenta╚Ťiei, ameliorarea distribu╚Ťiei ╚Öi comer╚Ťului cu produse agricole, permi╚Ť├ónd astfel conservarea ╚Öi gestionarea resurselor naturale, cre╚Öterea nivelului de via╚Ť─â a popula╚Ťiei mondiale ╚Öi a celei rurale ├«n special. F.A.O. are 181 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 9 nov. 1961).
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE INDUSTRIAL─é (O.N.U.D.I.; ├«n engl. United Nations Industrial Development Organization ÔÇô U.N.I.D.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 1984) ├«n cadrul O.N.U., cu sediul la Viena (Austria), creat─â la 17 dec. 1966 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1967), ├«n scopul promov─ârii ╚Öi acceler─ârii procesului de industrializare ├«n ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare, facilit─ârii transferului de tehnologie ╚Öi a investi╚Ťiilor ╚Öi al coordon─ârii tuturor activit─â╚Ťilor ├«n acest domeniu desf─â╚Öurate de alte organisme ale Na╚Ťiunilor Unite. P├ón─â ├«n 1984 a func╚Ťionat ca organ permanent, specializat, al Adun─ârii Generale a O.N.U. O.N.U.D.I. are 169 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1 ian. 1967).
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU ├ÄNV─é╚Ü─éM├éNT, ╚śTIIN╚Ü─é ╚śI CULTUR─é (├«n engl.: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization ÔÇô U.N.E.S.C.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Paris (Fran╚Ťa), creat─â ├«n nov. 1945 ├«n urma Conferin╚Ťei de la Londra (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 4 nov. 1946), ├«n scopul intensific─ârii colabor─ârii ├«ntre na╚Ťiuni ├«n domeniul educa╚Ťiei, ╚Ötiin╚Ťei, culturii ╚Öi comunic─ârii, ├«n spiritul respectului universal pentru dreptate ╚Öi ├«n domina╚Ťia legii, pentru drepturile omului ╚Öi libert─â╚Ťile fundamentale, indiferent de ras─â, sex, limb─â sau religie. Promoveaz─â cooperarea intelectual─â interna╚Ťional─â, realizeaz─â asisten╚Ťa opera╚Ťional─â ╚Öi stimuleaz─â schimburile interna╚Ťionale ╚Öi cunoa╚Öterea reciproc─â ├«n domeniile educa╚Ťiei, ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii. U.N.E.S.C.O. are 188 de state membre (2002), ├«ntre care ╚Öi Rom├ónia (din 12 iul. 1955).
PROGRAMUL NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE (P.N.U.D.; ├«n engl: United Nations Development Programme ÔÇô U.N.D.P.), organ subsidiar al Adun─ârii Generale a O.N.U. de asisten╚Ť─â multilateral─â, cu sediul la New York, creat ├«n 1965, ├«n scopul de a sprijini eforturile ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare pentru folosirea eficient─â a resurselor naturale ╚Öi a poten╚Ťialului uman. Resursele P.N.U.D. provin din contribu╚Ťii voluntare ale statelor membre ale O.N.U. ╚Öi ale unor organiza╚Ťii interna╚Ťionale.
PROGRAMUL NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU MEDIU (P.N.U.M.; ├«n engl. United Nations Environment Programme ÔÇô U.N.E.P.), organ subsidiar al Adun─ârii Generale a O.N.U. de asisten╚Ť─â multilateral─â, cu sediul la Nairobi, creat ├«n 1972, ├«n scopul de a furniza statelor membre ale organiza╚Ťiei sau altor organe ╚Öi institu╚Ťii specializate din sistemul Na╚Ťiunilor Unite asisten╚Ť─â ├«n domeniul protej─ârii mediului. Resursele programului provin din bugetul O.N.U. ╚Öi contribu╚Ťii voluntare ale statelor membre ale organiza╚Ťiei.
SF├éNTUL IMPERIU ROMAN (SF├éNTUL IMPERIU ROMANO-GERMAN, de la sf├ór╚Öitul sec. 15 ÔÇô SF├éNTUL IMPERIU ROMAN DE NA╚ÜIUNE GERMAN─é), denumire oficial─â, ├«ncep├ónd din sec. 12, a imperiului ├«ntemeiat de Otto I. Cuprindea terit. Germaniei, precum ╚Öi o parte din Italia, Cehia, Burgundia, ╚Ü─ârile de Jos ╚Öi alte terit. care, ├«n diferite perioade, nu erau subordonate ├«mp─âratului dec├ót nominal. A existat formal p├ón─â ├«n 1806, c├ónd a fost desfiin╚Ťat de Napoleon I.
SOCIETATEA NA╚ÜIUNILOR, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â creat─â oficial la 10 ian. 1920, ├«n urma Conferin╚Ťei de pace de la Paris (1919) care a pus cap─ât Primului R─âzboi Mondial. Scopul S. n., conform statului, era ÔÇ×dezvoltarea colabor─ârii ├«ntre popoare, garantarea p─âcii ╚Öi securit─â╚Ťii interna╚ŤionaleÔÇŁ. Organele principale ale S. n. au fost: Adunarea, Consiliul ╚Öi Secretariatul. Statutul S. n. a fost semnat de 44 de state printre care ╚Öi Rom├ónia. De╚Öi S.U.A. au fost printre ini╚Ťiatori, n-au ratificat statutul S. n. Sediul organiza╚Ťiei a fost la Geneva. ├Än anii 1930-1931 pre╚Öedintele S. n. a fost Nicolae Titulescu. S. n., care ╚Öi-a ├«ncetat activitatea ├«n 1940, a fost dizolvat─â la 18 apr. 1946.
na╚Ťie interj. v. na╚Ť.

Na╚Ťiune dex online | sinonim

Na╚Ťiune definitie

Intrare: na╚Ťiune
na╚Ťiune substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-u-
na╚Ťie