NĂSĂLÍE, năsălii, s. f. Targă, pat pe care se așază mortul pentru a fi transportat (la biserică, la cimitir). Cînd a murit tâlharul acela... nimeni nu i-a urmat sicriul; năsălia i-au dus-o argații. CAMILAR, N. I 333. Patru oameni pun umerii sub capetele năsăliilor și cortegiul pleacă tăcut, inaintînd... spre biserică. BUJOR, S. 110. Frații de arme îl aduc pe năsălii, îl întind pe catafalc. CARAGIALE, O. III 11.