NĂPLĂÍ, năplăiesc, vb. IV. Refl. (Regional) 1. A se sufoca din cauza căldurii prea mari; a se înăbuși. La umbră de păr uscat Cînd mă bag să mă umbresc, Tot mai rău mă năplăiesc. ȘEZ. XII 85. 2. A se chinui în somn, a avea coșmaruri.